De ce românii preferă fake news în locul științei? Cristian Presură: Aș zice că ar trebui să avem un nou moment Spiru Haret

4 săptămâni in urmă 19

Doar 1 din 4 români consideră că știința este importantă în viața de zi cu zi, potrivit unui Eurobarometru. Fizicianul Cristian Presură consideră că în România ar trebui să se întâmple „un nou moment Spiru Haret”, pentru că pandemia ne-a demonstrat că într-o situație de criză n-am reușit să înțelegem elementele esențiale ale științei. Iar acest „moment Spiru Haret” ar trebui să înceapă din universități: este nevoie de studenți care să-și dorească să ajungă profesori. Fizicianul consideră însă puțin probabilă o reformă rapidă, din temelii, a învățământului românesc, așa cum s-a întâmplat în America, de exemplu, după ce rușii au reușit să iasă primii în spațiu. Cristian Presură a povestit la Digi24 că a semnat în urmă cu doi ani un contract cu o editură pentru un manual de fizică de clasa a IX-a și nici până acum nu a primit curicula de la Ministerul Educației.

Unu din doi români crede că știința este prea complicată și afirmă că nu înțelege mare lucru din ce presupune aceasta, a relevat un sondaj european. Așa se face că doar 3 din 10 români știu, de exemplu, că antibioticele omoară doar bacterii, și nu omoară virusuri. Mai mult, procentajul în această privință a scăzut comparativ cu 2005. Cum este posibil ca nivelul de informare științifică să scadă în timp în plină eră a tehnologiei? a fost întrebat profesorul Cristian Presură la Digi24.

O problemă de alfabetizare

Trebuie să fim atenți la definiția cuvântului „știință” din aceste sondaje, spune fizicianul. „Cred că atunci când oamenii au fost întrebați dacă au încredere în știință, au avut în vedere știința modernă și s-au gândit poate la lucruri avansate - la energie nucleară, la atomi, la 5G și așa mai departe. Nu cred că au realizat, atunci când au fost întrebați, că sunt înconjurați de știință din momentul în care se urcă în autobuz, din momentul în care aprind lumina, din momentul în care își sună părinții la telefon, pentru că atunci probabil că răspunsurile ar fi fost puțin diferite. Cred că atunci ar fi fost mai mulți români care să conștientizeze și să recunoască faptul că suntem înconjurați de știință și că trăim într-o societate în care depindem de știință. Însă numărul celor care sunt speriați de faptul că știința avansează destul de repede, că există un progres în știință, numărul românilor care spun că nu înțeleg probabil că ar fi rămas același. Pentru că aceasta este o problemă de alfabetizare științifică, de cunoaștere științifică în societate și, așa cum arată testele PISA, alfabetizarea științifică în România este scăzută, tot așa cum este și alfabetizarea funcțională, pentru că este o legătură între cele două”, a explicat Cristian Presură. 

Un semnal de alarmă

Întrebat ce ar trebui să se întâmple în România pentru a „salva” generațiile care sunt în prezent la școală, Cristian Presură spune că ar fi nevoie de un nou „moment Spiru Haret”.

„Aș zice că ar trebui să avem un nou moment Spiru Haret și spun asta foarte serios, pentru că acum pandemia ne-a demonstrat că într-o situație de criză n-am reușit să înțelegem elementele esențiale ale științei. Faptul că într-adevăr, știința are și dezavantaje, știința câteodată este periculoasă, tot așa cum curentul electric este periculos, da, are și aceste aspecte, dar eu cred că atunci când știi cum să lucrezi cu știința, ea te ajută. Și atunci în mod sigur am fi făcut față mult mai bine pandemiei. Și cred că momentul acesta pandemic trebuie să fie un semnal de alarmă pentru toți decidenții în acest lanț al educației științifice și să urmeze, eventual, un moment Spiru Haret care, cum poate să urmeze altfel decât urmărind acel lanț, care este absolut normal, care este de la educator către elev, acel lanț în care să avem profesori de știință pasionați, profesori de știință ajutați, respectați în societate, care de-a lungul mai multor ani nu numai să-i învețe pe tineri și pe copii cunoștințele științifice, dar mai ales metoda științifică. Nu trebuie să știi toate lucrurile, dar trebuie să știi în esență cum funcționează știința, care este metoda științifică, cum poți să te uiți la niște date și să-ți dai seama că vaccinul funcționează. Nu este foarte greu”, a arătat fizicianul.

Ce a însemnat „momentul Sputnik” pentru americani

Jurnalistul Digi24 Cosmin Prelipceanu a povestit că americanii au avut un adevărat moment de groază, atunci când rușii au trimis Sputnik-ul în spațiu. Și-au tot pus întrebări: ce se întâmplă, cum au făcut rușii, de ce au reușit ei? Și au luat-o pe firul apei și au ajuns la concluzia că nivelul la care se făcea matematică și fizică în școlile din Uniunea Sovietică era cu mult peste nivelul la care se făceau aceste materii la școlile din Statele Unite, că erau mai multe ore de științe la școlile din URSS decât în cele din SUA. Și atunci, în numai o vară, s-a schimbat programa în Statele Unite. Când copiii au revenit după vacanța de vară, programa era mult mai aproape de cea din Uniunea Sovietică. Bineînțeles, ar fi trebuit să rămână toți repetenți, pe capete, dar n-a fost cazul, pentru că a fost adaptată și, în plus, au început și celebrele cluburi de științe, unde toți copiii din Statele Unite, până și din cel mai mic orășel, visau să construiască racheto-modele. Se poate face asta în România? l-a întrebat Cosmin Prelipceanu pe Cristian Presură.

„Se poate, dar ați intrat într-un punct care este foarte sensibil pentru mine personal, pentru că eu acum doi ani am semnat un contract cu o editură pentru a coordona manualul de fizică de clasa a IX-a, care urma să apară acum doi ani de zile, odată cu noul curiculum școlar, cu tot acel lanț care este de la Ministerul Educației. Până acum, nu s-a întâmplat nimic la Ministerul Educației, cu alte cuvinte, eu n-am primit curicula după care urmează să scriu manualul și ceea ce este mai grav - și mă aștept să se întâmple lucrul acesta, pentru că nu văd semnale - este că această curiculă care va veni la mine să scriu manualul va semăna foarte multe cu ceea ce a fost înainte, cu alte cuvine, că eu, ca autor de manual, voi fi forțat de către minister să fac un manual care seamănă foarte mult cu ceea ce era înainte și că nu voi putea să restructurez manualul pe o metodă care se aplică în Vest și care merge mult mai mult către înțelegerea lucrurilor, deci nu neapărat către absorbția de cunoștințe - uite, în fizică avem un corp pe plan înclinat și neapărat să știi să desenezi forțele alea, că dacă nu, ai luat notă mică la școală. Nu sub forma asta! Ci să înțelegem în primul și-n primul rând de ce un corp „plutește” pe o masă: pentru că corpul respectiv nu va atinge niciodată masa, este la o distanță deasupra, pentru că atomii se resping, deci, să înțelegi esența lucrurilor, ca apoi să construiești în capul tău. Mă tem că această metodă, care se aplică în Europa de Vest, iarăși, nu va fi inclusă în curiculă”, a spus Cristian Presură.

Cu cine trebuie să înceapă „momentul Spiru Haret” în România

Cosmin Prelipceanu: Epilogul poveștii cu Sputnik: bineînțeles că acea generație care a început să învețe după metoda de după Sputnik nu a fost cea care l-a dus pe om pe Lună, pentru că s-a întâmplat prea repede, nu ieșise acea generație din școală, dar se spune că în felul în care a fost gândit sistemul de învățământ din America, odată cu Sputnikul, a făcut posibilă invenția internetului, apariția Facebook, Google și așa mai departe. Apropo de modelul Spiru Haret, deci noi astăzi ar trebui să ne punem în cap ceva ce ar trebui să se întâmple când, ca în sfârșit să-i învățăm pe copiii noștri ce înseamnă viitorul, cum să fie pregătiți pentru viitor?

Cristian Presură: Aș zice că cel puțin zece ani, dar trebuie să fim conștienți că ar trebui să începem cu profesorii. Cred că acum, cel mai important lucru este să ne uităm la toate universitățile să vedem dacă producem profesorii necesari, să vedem dacă studenții vor să devină profesori, pentru că adeseori vom primi răspunsuri negative. Sunt foarte puțini studenți de Fizică care vor să devină profesori. Deci, trebui să-i încurajăm, să le dăm vise acelor studenți, care să vrea să fie profesori și să spună: uite, eu contribui la o Românie educată științific, la o Românie modernă, la o Românie în care motorul economic este bazat pe cunoașterea științifică. Pentru că nu poți să fii astăzi competitiv economic, să ai un nivel de viață ridicat, dacă nu bazezi motorul economic pe educația științifică. Deci, studenții să fie entuziaști, să vrea să devină profesori, ajutați, educați cum trebuie și după aceea, distribuiți. Asta e ceea ce a făcut Spiru Haret.

Ce arată sondajul Comisiei Europene

Interesul românilor față de știință și tehnologie este sub media europeană, este concluzia unui sondaj realizat de Comisia Europeană. Potrivit studiului, doar 21% dintre români se arată „foarte interesați” de noutățile din domeniu, spre deosebire de 33% dintre europeni. Mai mult, un sfert dintre cei intervievați în România au declarat că îi consideră aroganți pe oamenii de știință, iar asta îi face să nu vrea să le asculte opiniile. 

În aceste vremuri, în care știința joacă un rol foarte important, interesul românilor față de noile descoperiri și dezvoltări tehnologice este destul de scăzut, raportat la restul cetățenilor din Uniunea Europeană. „Știința este prea complicată și nu înțeleg mare lucru din ce presupune ea”, declară unu din doi români.

Dacă ne uităm la rezultatele unui sondaj privind cunoștințele europenilor în acest domeniu, vedem că  doar 2 la sută dintre români au răspuns corect la mai mult de 8 întrebări. Este cel mai mic procentaj dintre statele Uniunii Europene. La polul opus, sunt Luxemburg, Belgia și Suedia, cu cele mai multe răspunsuri corecte despre știință și tehnologie.

Rezultatul României la acest Eurobarometru pare să nu fie deloc întâmpltător - doar 1 din 4 români este interesat de inovații și descoperiri medicale. Și doar 1 din 6 își dorește să știe mai multe despre evoluțiile științifice.

Lipsa cunoștințelor vine și din faptul că peste un sfert dintre românii chestionați nu citesc publicații științifice și nici nu se uită la documentare vreodată. 32% o fac foarte rar și doar 7% cu regularitate. Și aici, țara noastră înregistrează cele mai slabe rezultate dintre statele europene.

Asta, și pentru că foarte mulți consideră că știința nu este deloc importantă în viața de zi cu zi. Doar 1 din 4 români o consideră folositoare. Tot atâția spun că știința și tehnologia influențează negativ și foarte negativ societatea. Doar 14% dintre cei intervievați consideră că influența științei este una foarte pozitivă și 58% consideră că este destul de pozitivă. Aceste procente situează România, din nou, la finalul clasamentului european.

Iar pentru că traversăm această perioadă de pandemie, respondenții din Uniunea Europeană au fost testați și cu privire la cunoștințele lor despre virusuri - doar 3 din 10 români știu că antibioticele omoară doar bacterii, nu și virusuri. Câți europeni știu că antibioticele omoară doar bacterii, nu și virusuri? Trei din 10 români,  2 din 10 bulgari, 7 din 10 olandezi, 8 din 10 belgieni.

Editor : Luana Pavaluca

Citeşte Articolul Întreg pe Sursă