De ce nu a fost stabilit până acum prețul gigacaloriei în București și care este motivul disputei dintre Nicușor Dan și consilierii generali / Bonus: scenarii cât crește factura la încălzire

2 săptămâni in urmă 26

Ne apropiem de jumătatea lunii ianuarie, dar bucureștenii racordați la sistemul centralizat de încălzire încă nu știu cât vor plăti în această iarnă pentru gigacalorie. Pe de o parte, Termoenergetica încă nu a primit aviz de la ANRE pentru majorarea prețului de transport și distribuție a energiei termice, astfel încât Consiliul General să aprobe prețul global al gigacaloriei. Pe de altă parte, primarul Nicușor Dan, consilierii PNL și USR nu au ajuns încă la o înțelegere cât din prețul total să fie suportat de populație și cât de primărie, prin subvenție, ca după aprobarea prețului global al gigacaloriei să stabilească tariful la populație. Deocamdată nu se știe cât vor plăti bucureștenii, primarul general a propus 280 lei, iar un alt scenariu este că din 980 lei, cât ar fi noul preț al gigacaloriei, o treime să fie suportat de populație și restul de Primărie, adică 326 la 653 lei.

Când dă ANRE avizul pentru ultima componentă de preț

Deocamdată, pentru sistemul centralizat de încălzire din București, ANRE a aprobat la finalul lunii octombrie doar tariful pentru producerea energiei termice, respectiv o majorare cu 86,58% a preţului gigacaloriei produse de Electrocentrale Bucureşti (Elcen), de la 176,55 lei la 329,41 lei. Dar prețul gigacaloriei este format în linii mari din două componente, prețul de producție (aprobat) și prețul de transport și distribuție, încă neaprobat.

Claudiu Crețu, directorul Termoenergetica, compania Primăriei Capitalei care se ocupă de transportul și distribuția energiei termice, a explicat pentru HotNews.ro de ce acest tarif nu a fost aprobat. Pe scurt, birocrația rezultată din faptul că producătorul și furnizorul de energie termică nu funcționează sub aceeași umbrelă.

”La momentul actual nu este de vină nici Consiliul General, nici ANRE, vina aparține unui model cronic bolnav de funcționare în ansamblul său. Din cauza faptului că nu avem sistem centralizat, adică principalul producător și operatorul de transport și distribuție într-o singură companie (așa cum este la Oradea) apare toată această procedură, ca întâi să se aprobe tariful ELCEN, apoi trebuie să fie realizat bilanțul energetic și aprobat pentru operatorul de transport, apoi să fie transmis la ANRE pentru obținerea avizului, apoi să se facă demersurile necesare pentru obținerea aprobării ADITBI ca în final să se obțină aprobarea CGMB. La Oradea, în octombrie ANRE a aprobat tariful pentru o singură entitate și acela a fost final, fără alte complicații. Pentru că ei funcționează printr-un sistem centralizat. În București, fiindcă nu avem acest sistem centralizat, de două luni facem tenis cu hârtii. Decizia pe prețul de producție a fost obținută, pentru decizia pe prețul total, încă se așteaptă avizul ANRE. Avem promisiunea că săptămâna viitoare vom obține acest aviz, adică tariful total, care include transport și distribuție raportat la prețul de producere majorat”, a explicat Claudiu Crețu.

Acesta a explicat și de ce Termoenergetica înregistrează pierderi deoarece prețul global al gigacaloriei nu a fost aprobat.

”Faptul că nu a aprobat Consiliul General cât plătește populația, nu are un impact direct asupra CMTEB, fiindcă veniturile companiei sunt raportate la tariful total, impactul aici fiind doar asupra bugetului PMB prin creșterea subvenției. Ce este de interes pentru Compania Municipală Termoenergetica, este doar ca Primăria să plătească subvenția. Prețul de producție majorat este aprobat, noi cerem subvenție raportat la prețul majorat. Dar cum astăzi CMTEB nu beneficiază de prețul majorat de transport și distribuție, apar pierderi. Astăzi, prin țeavă se pierd 2000 de tone pe oră. Acele 2000 de tone au prețul vechi, nu prețul nou. Aici este problema, aici sunt pierderile”, a explicat Claudiu Crețu.

Acesta a explicat și de ce Termoenergetica a cerut ANRE majorarea tarifului.

”Prețul majorat, cel pentru care CMTEB va obține avizul ANRE nu creste doar datorita majorarii pretului de producere. Acesta conține și creșterea nivelului elementelor de cost din structura tarifului de transport și distribuție, precum: energia electrică, gaz pentru producție proprie, materiale etc. Multe dintre acestea și-au dublat sau triplat valoarea, dar noi funcționăm încă pe tariful aprobat în 2019 cu un nivel al elementelor de cost aferent. Funcționarea actuală, fără ajustările necesare pe aceste elemente din structura tarifului duce la pierderea financiară pentru companie. Totodată, acel element de cost din structura tarifului care reprezintă pierderea de energie termică, crește valoric, proporțional cu noul preț de producere al energiei termice, coroborat cu creșterea procentului de pierdere”, a explicat Claudiu Crețu.

De ce nu s-au înțeles primarul general și consilierii generali care să fie prețul la populație

Primarul general al Capitalei, Nicuşor Dan, a anunţat, la finalul lunii noiembrie, că propune ca, începând de la 1 decembrie 2021, preţul pe care bucureştenii să îl plătească pentru gigacalorie să fie 280 de lei, adică cu aproximativ 70% mai mult, față de 164 lei cât plătesc acum.

PNL și PMP au fost de acord cu majorarea. USR București a anunțat însă că nu susține explozia prețului gigacaloriei în prag de iarnă în condițiile în care pierderile în sistem sunt uriașe, iar calitatea serviciului lasă de dorit.

”Sistemul de încălzire de stat al Bucureștiului este total falit. Furnizează apă caldă și căldură cu țârâita, iar asta pe bani foarte mulți, acoperiți din subvenții care consumă un sfert din bugetul Bucureștiului. Țevile sunt în așa hal de găurite încât peste 2.000 de tone de apă fierbinte sunt pompate în fiecare oră în solul Bucureștiului. Mii de bucureșteni nu au opțiunea de a se debranșa și sunt obligați să suporte toate consecințele dezastrului termoficării din București. Nicușor Dan, atunci când cere votul USR București pentru creșterea prețului apei calde și căldurii, trebuie să prezinte în fața bucureștenilor un plan pentru termoficarea din București: pentru depășirea actualei crize generate de creșterea prețurilor energiei și pentru investiții. În lipsa unei strategii și a oricărui suport din partea Guvernului, bucureștenii ar fi obligați să suporte atât incompetența de zeci de ani a administrației Bucureștiului, cât și incapacitatea PMB de a accesa fonduri guvernamentale în această problemă. Este inadmisibil ca Primăria Bucureștiului să nu obțină nicio susținere din partea guvernului, așa cum alte primării din țară deja au primit”, a anunțat atunci USR București.

De atunci însă discuțiile nu au avansat. Singurul lucru clar este că Primăria Capitalei nu a primit de la Guvern niciun leu din cei 980 milioane lei ceruți pentru a ține tariful la populație la același nivel ca până acum, 163 lei pe Gcal.

HotNews.ro a vorbit cu grupurile politice din Consiliul General pentru a vedea punctul de vedere și argumentele fiecărei părți.

Ce spun consilierii PNL

Cătălin Deaconescu, consilier general PNL, a declarat că ar fi corect să se mențină raportul actual al subvenției, cetățenii să plătească o treime și două treimi primăria.

”Soluția noastră este că trebuie să găsească o partajare echilibrată între subvenția pe care o acordă primăria tuturor consumatorilor din sistemul centralizat și contribuția fiecărui beneficiar, astfel încât pe de o parte să asigurăm sustenabilitatea bugetară și să nu intre primăria în incapacitate de plată și pe de altă parte nici să nu creștem extraordinar de mult plata la populație. Să fie o partajare corectă, să ne uităm și la ce s-a întâmplat în alte localități din țară. Suntem în cel mai bogat oraș, cu salariile cele mai mari, dar avem unul dintre cele mai mici prețuri la gigacalorie, dacă nu cel mai mic. Eu nu aș merge pe modelul Oradea 90% cetățeanul, 10% Primăria, nu aș merge nici pe alte modele, gen Pitești, Brașov, Iași, unde spre 60-65% plătește populația și restul este subvenție, cred că menținerea procentului actual ar fi de bun augur, 33% cetățeanul, restul Primăria, pentru că ar asigura sustenabilitatea sistemului. Reamintesc că acum 4 ani, procentul era de 59% la 41%, dar toate creșterile din perioada 2016-2020 în mod populist au fost aruncate în subvenție, ca să nu supărăm populația. Sigur că e deranjant pentru oricine să-i crească prețul la încălzire, dar asta este situația, asta este piața”, a explicat Deaconescu.

Acesta spune că propunerea făcută de Nicușor Dan în noiembrie, tariful de 280 lei la populație, este nesustenabilă, iar Primăria Capitalei, înainte să ceară ajutor de la Guvern trebuie să taie din cheltuieli.

”Eu am văzut o singură propunere de preț, a primarului general, 280 lei pentru cetățean. Mi se pare nesustenabilă. Cred că primarul ar trebui să se mai gândească și să își mai numere banii. Ce așteptăm noi de la primarul general este să înceapă să facă ordine și să mai oprească risipa, cheltuieli inutile pe instituții inutile și să valorifice mai bine patrimoniul municipiului București și să aducă bani la buget. Orice altă discuție despre câți bani primește de la Guvern nu poate avea loc atât timp cât nu este ordine în potențialul municipiului București”, a mai spus Deaconescu.

Întrebat când se va stabili noul preț al gigacaloriei, Diaconescu spune că depinde de primarul general și de partenerii de coaliție, USR.

”Nu depinde de noi. Noi putem să ne așezăm la masă, să discutăm, să asigurăm sustenabilitatea bugetului și a funcționării primăriei și în același timp un preț corect pentru cetățeni și o creștere moderată, cât să nu aruncăm toată creșterea generată de piață la cetățeni. Dar, discuția asta trebuie să fie inițiată de primar, fiindcă el știe ce resurse are la buget și cât poate să aloce pentru subvenție, și de colegii de la USR care au în gestiune soarta companiei Termoenergetica. Așteptăm o discuție serioasă, care să plece de la resursele pe care primarul le poate pune pe masă pentru acordarea subvenției și de la un calcul pe care colegii noștri de la USR trebuie să-l facă privind sustenabilitatea companiei pe care ei o manageriază, Termoenergetica. Vom avea un preț la gigacalorie când va fi gata primarul cu calculele și când colegii noștri de la USR vor fi pregătiți pentru o discuție serioasă, fără populism, și când vor avea o idee ce să facă ca să nu ducă Termoenergetica pe același drum cu RADET. Teoretic, Primăria poate să subvenționeze toată creșterea de tarif și să rămână același preț la populație, dar nu cred că după sezonul ăsta de încălzire vor rămâne bani în buget și pentru următorul sezon de încălzire care începe undeva în 15 octombrie”, a mai explicat consilierul general.

Acesta spune că fiecare zi de întârziere în aprobarea tarifului înseamnă pierderi pentru Termoenergetica.

”Faptul că s-a întârziat deja două luni din sezonul de iarnă cu adoptarea unui preț de referință la nivel local pentru gigacaloriei nu face decât să împingă Termoenergetica pe același drum cu RADET-ul. Orice zi de întârziere înseamnă acumulare de pierderi pentru Termoenergetica. Eu nu am văzut deocamdată niciun semnal de alarmă de la ei către Consiliu, nici măcar nu am văzut câte pierderi au acumulat de la 1 noiembrie încoace. Tariful nu se poate stabili retroactiv. În acest moment se decapitalizează Termoenergetica, ei își folosesc capitalul social, atâta cât mai au, ca să plătească facturile și la un moment dat vor intra în blocaj, ca RADET”, a mai explicat Deaconescu.

Ce spun consilierii USR

Horia Tomescu, consilier general USR și unul din cei doi viceprimari ai Capitalei, a declarat pentru HotNews.ro că au așteptat să vadă ce decide Guvernul, privind acordarea sprijinului financiar de 980 milioane lei cerut de primarul general. Acesta spune că și dacă prețul la populație ar fi de 280 lei, cât a cerut primarul general, subvenția pe care trebuie să o plătească municipalitatea tot rămâne înrobitoare.

”Discuții s-au desfășurat la finalul lunii noiembrie, noi am cerut atunci câteva lucruri în mod public. În principiu, între timp, noi am așteptat să aibă primarul general o discuție și cu Guvernul și o negociere, care s-a terminat tragic, în sensul că în bugetul național nu au fost trecute sume care să ajute Bucureștiul cu plata acestei subvenții care este în momentul de față înrobitoare. Pentru fiecare sută de lei cu care am crește prețul la populației, am reduce subvenția plătită de municipalitate între 270-280 milioane lei/an. Însă problema este că subvenția, dacă ar fi să o calculăm la actualul preț către populație, ar fi în jur de 2,5 miliarde lei, mai mult decât jumătate din bugetul Primăriei Capitalei”, a declarat Horia Tomescu.

Întrebat cu cât ar fi de acord USR să crească prețul gigacaloriei pentru populație, acesta spune că nu s-a discutat o sumă.

”Nu am discutat niciun fel de sumă până la care să creștem prețul la populație. Și creșterea aceea propusă de primarul general reprezintă aproximativ 300-350 milioane într-un an, pe care municipalitatea să nu îi mai plătească, practic ai scădea din 2,5 miliarde la 2,2 miliarde, ceea ce este oricum este nesustenabil. Doar să ridici la populație la 500/600/700 lei poți să aduci subvenția la un miliard, cât a fost anul trecut, dar este nesustenabil pentru populație”, a explicat viceprimarul.

Horia Tomescu spune că subvențiile la termie și transport public ar înghiți tot bugetul primăriei anul acesta, ceea ce înseamnă insolvență, iar municipalitatea poate beneficia de mecanisme de protecție.

”Urmează să avem discuții cu primarul general legat de buget și cele două subvenții, fiindcă și cei de la STB doresc anul acesta o subvenție de două miliarde. Aceste două subvenții ar înghiți tot venitul Primăriei Capitalei. Din punctul meu de vedere suntem în insolvență.Eu am antamat o discuție cu primarul general încă de la bugetul de anul trecut, legislația protejează unitățile administrativ teritoriale și pot să apeleze în criză finaciară sau insolvență la asta, dar primarul general nu a dorit să apeleze la asta. În anumite condiții suntem obligați de realitățile economice să creștem, dacă nu există o altă formă de protecție a UAT-ului și a populației. Fără ajutor de la Guvern nu mi se pare că este vreo soluție”, a explicat Horia Tomescu.

Întrebat când vom avea un tarif, Horia Tomescu spune că zilele acestea vor fi discuții între părți.

”Vom aproba tariful când vom stabili ce facem cu bugetul și cu aceste două subvenții mari. Primarul general trebuie să închidă cumva bugetul sau să găsim împreună soluții să-l închidem sau să găsim soluții de a pune protecție pe UAT, numai că lucrurile acestea necesită o strategie pe care din păcate nu prea o vedem. Zilele acestea vom avea discuții”, a mai declarat acesta.

Ce spun consilierii PSD

Aurelian Bădulescu, consilier general PSD, a declarat pentru HotNews.ro că grupul său politic nu este de acord cu majorarea prețului la populație.

”Prețul se va stabili atunci când actualul încă primar general al municipiului București, pe nume Nicușor Dan, va avea curajul să vină să propună consiliului general acest lucru. Dar faptul că dumnealui spune că este apanajul exclusiv al Consiliului General este o minciună. Știți că asta este inițiată de primar. Atât timp cât am dat primarului buget și el își face bugetul, el trebuie să inițieze chestiunea asta. El știe cum și-a pus pe capitole bugetul. Până la acest moment domnul Nicușor Dan nu a venit să discute cu grupurile politice o astfel de chestiune, pentru că atunci când va veni să ceară această chestiune, noi îi vom solicita demisia. Grupul consilierilor generali PSD din Consiliul General nu va vota nicio majorare de preț la gigacalorie”, a declarat Bădulescu.

Acesta spune că majorarea prețului la gigacalorie trebuia discutată din vară și făcută etapizat.

”Noi i-am atras atenția primarului general de anul trecut din martie, odată cu momentul în care partenerii care l-au adus la primărie, au liberalizat piața. După liberalizarea pieței de energie era clar rezultatul. L-am rugat să vină de atunci să pregătim o majorare etapizată pe timpul verii astfel încât să nu intrăm în iarnă cu această chestiune și să punem presiune cu creșterea prețului la gaze și electricitate și la întreținere. Dacă nu poate să conducă municipiul București îl invităm să-și dea demisia ca să aibă loc noi alegeri, să vină un nou primar și să rezolve această chestiune. Aceasta este poziția grupului consilierilor PSD. Nu cunoaștem care este poziția conducerii PSD în schimb”, a mai spus Bădulescu.

Doar puțin peste 10% din rețea de termoficare din București este modernizată

În București, doar 10-12% din rețeaua principală de termoficare este modernizată, iar pierderile sunt colosale - undeva la 2.200.000 l/h în 2020.

Primarul Nicușor Dan spunea că iarna aceasta va fi "un pic mai bine" ca iarna trecută, dar tot vor fi probleme. Anul trecut, mii de blocuri au rămas constant fără apă caldă și căldură din cauza avariilor din sistem.

Potrivit informațiilor făcute publice de compania Termoenergetica, în cei 4 ani de mandat ai Gabrielei FNirea s-au modernizat peste 200 de km de rețea de termoficare, din care doar puțin peste 30 km de rețea primară.

Într-un interviu acordat HotNews.ro la finalul lunii septembrie, Nicușor Dan declara că în 2021 au fost modernizați 15 km de rețea primară.

Reabilitarea celor 210 kilometri de rețea primară cu fonduri europene - 1,6 miliarde lei - și a altor 40 de kilometri din banii Primăriei Capitalei - 150 milioane lei plus TVA -, lucrări care vor îmbunătăți considerabil calitatea serviciului, nu a început încă. Pentru cei 40 de kilometri, licitațiile pentru desemnarea constructorului sunt în desfășurare, iar pentru cei 2100 de kilometri ce urmează să fie reabilitați cu bani europeni, licitațiile nici nu au fost lansate.

În sistemul de termoficare s-au înregistrat, în primele șase luni ale anului 2021, 836 de avarii pe circuitul primar și alte 844 de avarii pe circuitul secundar. În ceea ce privește cantitatea de apă de adaos, adică pierderile din rețea, care a fost cumpărată în primul semestru din anul 2021, aceasta este de 9.422.357 mc.

În prezent, preţul de producţie şi transport este de 490 de lei/gigacalorie, din care bucureştenii plătesc 164 de lei, iar restul sunt achitaţi de municipalitate sub formă de subvenție. Pentru 2021 subvenția plătită de municipalitate se ridică la peste 1 miliard lei.

Instalaţiile sistemului centralizat de alimentare cu energie termică aflate în exploatarea Termoenergetica, se compun din:

  • 46 centrale de cvartal şi o centrală termică de zonă;
  • rețelele termice primare - 987,34 km;
  • puncte termice și module termice - 1.012 buc.;
  • rețele termice secundare - 2.964,64 km.

Peste 500.000 de apartamente racordate la sistemul centralizat de încălzire

De sistemul de alimentare cu energie termică al Capitalei beneficiază circa 1.200.000 de locuitori (aproximativ 50% din populația Bucureştiului), respectiv 562.000 de apartamente aflate în 8.200 blocuri şi 600 imobile, 5.600 instituții bugetare, agenți economici şi sere.

Un raport aprobat de Consiliul General al Municipiului București în 2018 arată starea extrem de proastă în care se află sistemul centralizat de termoficare la vremea respectivă, iar de atunci lucrurile s-au înrăutățit:

din 987,34 km conductă rețea primară de transport apă fierbinte, 68,8% are o vechime mai mare de 25 ani, 11,3% între 20 și 25 de ani, și 9,4% vechime între 10 şi 20 de ani. Doar 10,5% are o vechime mai mică de 10 ani;
din 2.963,27 km conductă rețea secundară (de distribuţie a apei calde de consum şi agentului termic de încălzire), 48% are o vechime de peste 25 ani, 14% o vechime între 20 și 25 de ani, 16% o vechime între 10 și 20 de ani și doar 22% o vechime mai mică de 10 ani.

Pentru modernizarea întregii rețele de distribuție și transport este nevoie de 1,4 miliarde de euro desfășurate pe o perioadă de 20 de ani, mai preciza documentul.

În perioada septembrie 2019-septembrie 2020, pierderile din rețeaua de termoficare aproape s-au dublat, circa 2,2 milioane de litri/oră de apă fierbinte ajungând în pământ, se arată într-un comunicat de presă transmis în septembrie 2020 de ELCEN, producătorul de energie termică din Capitală.

Situația pierderilor din rețeaua de termoficare era următoarea în septembrie 2020, potrivit ELCEN:

  • 2016: 800.000 l/h
  • 2019: 1.200.000 l/h
  • 2020: 2.200.000 l/h
Citeşte Articolul Întreg pe Sursă