De ce mor mai mulți pacienți cu COVID-19 la Suceava decât la Giurgiu sau Timișoara? Trei exemple și explicații concrete de la fața locului

3 săptămâni in urmă 21

De ce județul Suceava înregistrează o pondere atât de ridicată a deceselor din rândul celor care se îmbolnvăsc de Covid-19, în timp ce în alte județe cu număr mare de infectări, cum este Timiș, nu se întâmplă la fel? De ce în Giurgiu, județ cu rată foarte scăzută a vaccinărilor, această pondere este la rândul său mică? Am încercat să oferim explicații pentru trei cazuri punctuale de județe din România, care se disting din harta interactivă publicată joi de HotNews.ro.

Cifrele din cele trei județe

Datele privind vaccinarea, respectiv numărul de îmbolnăviri și ponderea deceselor din cele trei județe despre care discutăm mai jos în articol:

Suceava

  • Mortalitate și infectări: persoane confirmate cu COVID-19: 36.332 / Persoane decedate: 1.897 / Pondere decese raportat la numărul de îmbolnăviri - 5,22% (a treia cea mai ridicată mortalitate, după Caraș-Severin și Harghita)
  • Vaccinare: 22% din populația generală, 25,95% din populația eligibilă (cea mai scăzută rată de vaccinare din țară)

Timiș:

  • Mortalitate și infectări: persoane confirmate cu COVID-19: 81.481 / Persoane decedate: 1.693 / Pondere decese raportat la numărul de îmbolnăviri - 2,07%
  • Vaccinare (locul 5 la nivel național): 39,86% din populația generală, 45,39% din populația eligibilă.

Giurgiu:

  • Mortalitate și infectări: persoane confirmate cu COVID: 18.331 / Persoane decedate: 302 / Pondere decese raportat la numărul de îmbolnăviri - 1,64% (alături de Ilfov, singurele două județe cu rată a deceselor sub 2%)
  • Vaccinare: 26,13% din populația generală, 29,5% din populația eligibilă (doar patru județe cu rată de vaccinare mai mică)

Cazul Suceava - de la Lombardia României la cea mai mică rată de vaccinare din țară

Deși la începutul pandemiei a trecut prin episodul tragic în care a fost supranumit „Lombarda României”, județul Suceava este și acum, în valul patru, printre primele județe ca pondere a deceselor dintre cei infectați cu COVID-19 și, mai mult decât atât, pe ultimul loc la rata de vaccinare a populației - doar 22% din populația generală s-a vaccinat anti-Covid.

Ne-a oferit posibile explicații pentru aceste situații managerul interimar al Spitalului Județean de Urgență Suceava, dr. Alexandru Calancea, aflat în această funcție din 1 iulie 2020.


Dr. Alexandru Calancea. Foto: Facebook

Medicul crede că există o corelare între ponderea ridicată a deceselor și în general numărul ridicat de îmbolnăviri și rata de vaccinare.

Motivul pentru care rata deceselor este atât de ridicată aici este și faptul că oamenii vin foarte târziu la spital, când deja șansele sunt mai mici de recuperare.

„Eu asta văd - rata mică de vaccinare, persoanele vin târziu la spital, vin deja cu forme moderate sau severe de boală, când este foarte greu să întorci acel curs al evenimentelor. De aceea recomandarea este de vaccinare și de prezentare rapidă la spital atunci când situația se agravează”, a declarat dr. Calancea, pentru HotNews.ro.

Problema influenței cultelor religioase

Întrebat de ce este rata de vaccinare așa scăzută în Suceava, deși au fost atât de multe decese, medicul ne-a răspuns că una dintre explicații este influența puternică avută de unii reprezentanți ai unor culte religioase în acest judet.

„Conștientizarea populației - este vorba de nivelul de educație medicală a fiecăruia dintre noi, pe de o parte. Pe de altă parte, foarte mulți formatori de opinie care nu ar avea dreptul să facă acest lucru, vorbesc de alte persoane în afară de medici, de cei îndreptățiți să o facă. Este și o problemă a anumitor culte care refuză total orice informație, nu doar că refuză vaccinarea, refuză chiar și informații despre vaccinare. Eu asta am spus dintotdeauna, este o campanie de vaccinare voluntară, așa și trebuie să rămână, dar suntem obligați să căutăm informații din sursele avizate, și dacă decizia noastră este de a nu ne vaccina, foarte bine, va fi respectată această decizie. Dar noi nu acceptăm ca populație informații din surse sigure. Și atunci ascultăm anumiți formatori de opinie din comunitate care nu au nicio legătură cu sistemul medical. Aceste culte sunt vehemente în susținerea antivaccinării, din păcate”, a spus Calancea.

Managerul spitalului din Suceava spune că a propus, în cadrul ședinței celulei de criză care are loc zilnic la nivelul județului, să fie organizate întâlniri între autoritățile sanitare și reprezentanții tuturor cultelor.

  • „Eu mi-aș dori ca în perioada următoare colegii de la DSP să organizeze întâlniri cu toate cultele de la nivelul județului Suceava și să discutăm pe seama acestei vaccinări. Pentru că una este să promovez anti-vaccinarea, alta e să nu îți spui părerea. Dar să vii cu argumente împotriva vaccinării când tu nu ai cunoștințele necesare să o faci mi se pare strigător la cer.
  • Ar trebui să avem o discuție cu toate cultele religioase, să discutăm exact - înțeleg că nu se pronunțe așa cum s-a pronunțat Papa, care a afirmat că soluția este vaccinarea. Același lucru nu s-a întâmplat în țara noastră, cu atât mai mult în zona de nord, cum este județul Suceava, unde este un grad mare de religiozitate, cultele sunt foarte multe și din păcate anumite culte nu susțin această vaccinare, ba chiar militează împotrivă, ceea ce mie mi se pare anormal.
  • La acest moment e o dorință a mea pe care am expus-o dimineață în cadrul celulei de criză, am propus acest lucru prefectului județului Suceava. Lucrurile trebuie spuse pe față, argumentate științific și atunci trebuie să vedem de unde această reticență la vaccinare.”

Calancea povestește un caz din propria familie, în care doar soțul s-a vaccinat, iar soția a refuzat. Ea este acum intubată, la ATI, iar soțul său este acasă cu o formă ușoară a bolii.

„Am un exemplu - persoane apropiate, rude din familia mea, vârstnici de aproximativ 80 de ani. Domnul a acceptat vaccinarea, foarte bucuros că a reușit chiar și cu a treia doză, iar soția cu care locuiește în casă, o doamnă extrem de credincioasă care nu a acceptat vaccinarea, deși a văzut soțul, de aceeași etate, fără nicio complicație ca urmare a administrării. Și în momentul de față amândoi sunt infectați, dumnealui este acasă, cu o formă ușoară, dumneai este internată pe terapie intensivă, intubată, de peste cinci zile. Și astea sunt exemple care ar trebui să apară în comunitate.

În ceea ce privește dotarea spitalului, medicul afirmă că sunt foarte bine organizați.

„Toate spitalele sunt implicate, avem un spital în totalitate COVID - Rădăuți, spitalul județean rămâne în continuare să trateze urgențele non-Covid, dar și cazurile foarte grave de Covid, avem un plan bine pus la punct la nivelul județului. Dacă situația o va impune, probabil că Spitalul Fălticeni va trebui să între și el în totalitate în lupta anti-Covid. Spitalul din Fălticeni este inaugurat în septembrie.

Am început acest val patru cu 20 de paturi ATI, acum avem 34. Dar nu este vorba neapărat doar de paturi ATI, ci și de paturile de preanestezie, pentru că nu toți pacienții sunt intubați, acolo sunt pacienți și pe ventilație non-invazivă. Am elaborat anumite protocoale de ventilație a pacienților pentru a nu aștepta doar eliberarea unui pat ATI. Protocoale pe care le-am distribuit și colegilor din județ.”

Potrivit lui Calancea, mortalitatea la pacienții covid în terapie intensivă depășește 60%.

„Pe de altă parte da, este o problemă majoră pentru că suntem un județ codaș la rata de vaccinare și oamenii trebuie să înțeleagă că doar vaccinul ne ferește de formele grave de boală. În terapie intensivă, mortalitatea este de peste 60%, iar la cei intubați mortalitatea este de peste 90%. Foarte mulți pacienți ajung la spital direct cu o formă gravă de boală, de aceea am rugat medicii de familie să se implice, să vaccineze cât mai mult în cabinete, să țină legătura cu pacienții pe care îi au în supraveghere acasă, de aceea am făcut un apel către sistemul privat, să ne ajute cum pot.”

Ce spune un medic de familie de la țară


Pentru a vedea cum este situația și în rural am discutat cu un medic de familie dintr-o comună de lângă Suceava. Potrivit acesteia, principala cauză pentru care se înregistrează atât de multe decese raportate la cazurile pozitive este faptul că oamenii ascund că sunt bolnavi și vin foarte târziu la spital sau la medic. Și, desigur, refuzul de a se vaccina.

„În zona mea, lumea este foarte conservatoare și la început au zis „așteptăm să vedem ce se întâmplă”. Apoi au fost foarte influențați de mass-media, de televiziune, pentru că a fost greșeala că li s-a dat voie la televizor celor care nu erau specialiști și în general lumea a avut mai multă încredere în ei decât în medici. Și într-adevăr foarte mulți nu doresc să se vaccineze nici în clipa de față. Și așa față de mine ca medic de familie, pentru că în general am fost ascultată, nu spun „nu”, ci „mai aștept”.

Foarte mulți dintre pacienții mei sunt convinsă că au avut COVID, nu au spus la nimeni, au zăcut acasă, au avut noroc și au supraviețuit. La ora asta încă am pacienți care nu sunt convinși că există boala. Un pacient a fost internat, a scăpat și acum propovăduiește vaccinarea și prezentarea la medic la cele mai mici semne. Că de asta sunt atât de multe decese, ei ascund, nu spun nici medicului, încearcă să se trateze acasă. Când spun la medic deja sunt în faza avansată, medicul spune mergi la spital pentru că este nevoie de oxigen, ei temporizează 2-3 zile și ajung la spital când nu mai pot fi salvați”, ne-a povestit aceasta (mediul a dorit să rămână anonim).

„Am avut pacienți cu multe comorbidități care au refuzat internarea la primele semne și care nu au putut fi convinși, nici de familie nici de mine”, a mai spus medicul.

În ceea ce privește influența reprezentanților cultelor religioase, aceasta spune că în zona ei nu crede că acesta este motivul care stă în spatele refuzului de vaccinare, ci mai degrabă informațiile false de pe rețelele de socializare și de la televiziuni.

„Sincer, nu prea cred, eu am foarte mulți pacienți din alte culte decât cel ortodox, cu mulți copii cărora le-au făcut schema de vaccinare completă. Am destui care sunt și vaccinați. În zona mea, nici Biserica Ortodoxă nu a încercat să influențeze, e drept că nici nu i-a îndemnat să se vaccineze. E posibil să existe și zone mai bigote. La noi în zona sunt foarte mulți plecați în străinătate, femeile au rămas acasă cu copiii. Stând acasă și având mult timp liber stau toată ziua pe rețelele de socializare, televizor, și rostogolesc informații false. Ca să înțelegi ceva, îți trebuie știință, ca să înțelegi o conspirație, o înțelegi imediat. Asta zic eu că este cauza principală”, a spus ea.

De ce nu a învățat Suceava din lecția de la începutul pandemiei?

L-am întrebat pe Răzvan Cherecheș, profesor de sănătate publică în Cluj-Napoca, de ce în continuare Suceava este într-o situația atât de tragică în ceea ce privește cazurile Covid și această rată scăzută a vaccinării.

„Exact motivul pentru care am avut multe cazuri și înainte - se mulează pe nivel de cunoștințe scăzut privind sănătatea în rândul populației generale și implicarea proastă a liderilor locali. În Suceava nu există lideri care să promoveze vaccinarea în mod activ și eficient numai uitându-mă la harta asta. Diferența vine atunci când comunicarea se face suficient de clar și când nu există ezitări. În Spitalul din Suceava, în primăvara trecută, i-a adus pe toți medicii la o ședință față în față deși aveau cazuri expuse, a fost o dovadă de incompetență. Și faptul că medici s-au dus, asta arată că ar fi există o subordonare față de politic care este profund nesănătoasă”, a spus acesta.

În ceea ce privește cultele religioase, Cherecheș susține că preotul este „influencerul local” și ar fi trebuit să fie făcut un parteneriat cu biserica.

„Este clar că joacă un rol important, influența este masivă și faptul că avem în continuare segmente, pentru că nu este tot cultul care să se opună instituțional, sunt voci izolate. Există regiuni unde, din ignoranță, vorbesc împotriva vaccinării. Dar este un factor de influență, pentru că într-o comunitate rurală sau urban mic, preotul e influencerul local. Ăsta este și motivul pentru care suntem unde suntem, pentru că dacă s-ar fi făcut un parteneriat cu cultele religioase, cu toate cultele, nu am fi fost în situația de acuma, pentru că ar fi fost un mesaj unitar”.

Lecția din Timișoara - medicii de familie

Timiș este al cincilea județ din țară ca rată de vaccinare și are una dintre cele mai scăzute ponderi a deceselor - în ciuda numărului mare de îmbolnăviri: doar 2,07%, egală cu a Clujului, doar Ilfovul și Giurgiu fiind mai mici.


Dr. Cristian Oancea. Foto: Agerpres

Ce a mers mai bine în Timiș, l-am întrebat pe medicul Cristian Oancea, managerul Spitalului de Boli Infecțioase din Timișoara.

„Avem două instrumente. Am stabilit împreună cu colegii noștri medicii de familie ca de la primele semne de boală care nu pot fi manager-uite de danșii, să îi trimită la evaluare la noi la spital, să începem o schemă adecvată de tratament. Sunt anumit tipuri de pacienți care dezvoltă forme severe de boală.

„Avem o aplicație, „pandemic controller”, prin care medicii de familie au acces la analize, inclusiv de imagistică, pe care pacienții lor le fac în spitalul nostru. Nemaiputând extinde spitalul, să spunem așa , am trecut dincolo de zidurile spitalului și am mers împreună cu medicii de familie la pacienți acasă.

Pe de altă parte, dincolo de faptul că tratăm formele severe și când devin ușoare sau moderate le trimitem acasă, împreună cu colegii din primărie numit Oxigen prin care ei beneficiază de concentratoare de oxigen gratuite puse la dispoziție de serviciul de asistență socială a primăriei Timișoara. Deci avem mai multe instrumente prin care putem să tratăm în fazele incipiente”, a explicat medicul, pentru HotNews.ro.

Acesta spune că s-a observat o creștere a numărului de vaccinări și că se așteaptă și la un val cinci - „nu știm la ce intensitate”.

Întrebat de ce crede că în Timiș oamenii s-au vaccinat mai mult decât media națională, Oancea spune că oamenii au deveni mai responsabili și au înțeles, din mesajele transmise de medici și specialiști, că „suntem toți de aceeași parte a baricadei”.

„E adevărat că mai avem cazuri de coronasceptici, de antivaxxeri, care ajung la forme foarte severe de boală. În general, 90% dintre ei regretă (că nu se vaccinează) și văd că lupta este reală. Mai este un procent de pacienți care deși au trecut prin boală nu conștientizează că au au fost pe marginea prăpastiei, nu au nicio schimbare comportamentală”, spune el.

De ce această diferență între Timiș și Suceava, deși județele sunt comparabile numeric ca populație?

„Din nefericire în România, nu avem analize clare făcute, dar există discrepanțe foarte mari și de tehnologie și de competențe între centrele universitare și medicale mari și cele mai mici. În centrele mari s-a investit, în cele mici trebuiau să investească autoritățile locale”, afirmă Răzvan Cherecheș.

În privința lecției implicării medicilor de familie, profesorul de sănătate publică susține că „într-un sistem de sănătate normal, medicii de familie sunt coloana vertebrală, medicina de familie e cea care asigură funcționarea sistemului de sănătate. Spitalele sunt cumva bărcile de salvare, atunci când cazurile se agravează. Și efortul și investițiile se duc în primul rând pe medicina de familie, într-un sistem normal, și abia secundar pe spitale.

„La noi e invers, spitalele sunt cele care iau cea mai mare parte a finanțării. Atunci în zonele unde ai o asociație a medicilor de familie care e activă, care îi implică, asta face toată diferența din lume.”

„Anomalia” Giurgiu - rată de vaccinare mică, pondere a deceselor, la fel

Din harta interactivă publicată joi se distinge județul Giurgiu, o „anomalie” a datelor. Spre deosebire de celelalte două județe, aici există o rată de vaccinare scăzută - doar patru județe înregistrează procente mai mici, dar și o pondere a deceselor COVID mică, de 2 la sută.

Am încercat să aflăm de ce se întâmplă acest lucru de la managerul Spitalului Județean din Giurgiu, Dragoș Chivu, numit în această funcție la începutul anului.

Acesta nu a putut găsi o explicație, însă ne-a relatat cum este situația din prezent la Giurgiu:

„Să știți că am avut zile în care am fost sufocați de numărul de decese. La raportarea de la 7 azi dimineață nu am avut niciun deces de Sars-COv2, ceea ce e un lucru îmbucurător, acum două zile am avut trei, adică a scăzut cumva. Au fost și cazuri rezolvate mai multe, chiar în ultimele 24 de ore am avut opt externări. Avem din păcate și cazuri foarte grave în ATI, și Covid și post-Covid, cu afectări pulmonare masive. Luni aveam 15 decese în morgă.

Noi inițial am avut 20 de paturi, trecusem la 30, apoi am ajuns la 70 de paturi de infecțioase, plus 14 paturi de ATI. Plus în urgență 50-60 pacienți în dinamică, admiși pe secția de infecțioase. Aveam o medie, acum văd că a scăzut la 125, față de o medie de 150 - 155 cu care am mers vreo trei săptămâni. A trebuit să detașăm personal din alte secții”.

Legat de vaccinarea giurgiuvenilor, Chivu spune că a observat o creștere a celor care „au început să vadă pericolul” și vin să se vaccineze.

Motivul pentru care, în opinia sa, oamenii nu se vaccinează, este același menționat și mai devreme în material - influența proastă a nespecialiștilor din emisiunile de televiziune.

„Pacienții spun tot timpul „am fost un prost că nu m-am vaccinat”. Probabil lumea din județ se uită prea mult la televizor, la emisiuni cu influență negativă asupra lor”, a spus acesta, pentru HotNews.ro.

Oamenii nu mor la Giurgiu, mor la București

Legat de Giurgiu și de această pondere scăzută a deceselor, Cherecheș are însă o explicație: „Există o eroare în hartă, există o asumpție că liniile acelea care sunt între județe sunt reale. Oamenii nu mor în Giurgiu, se duc și mor în București. În Giurgiu capacitatea spitalelor este mică, și atunci este o practică în orașe care nu au spitale bine dotate să trimită toate cazurile complicate în alte județe, asta și pre-pandemie”, ne-a spus Cherecheș.

Citeşte Articolul Întreg pe Sursă