De ce a căzut Klaus Iohannis la un minim istoric al încrederii. „Toți președinții români și-au îngropat partidele” ANALIZĂ

1 lună in urmă 35

Președintele Klaus Iohannis a scăzut în luca octombrie la 14% într-un top al încrederii românilor, un minim istoric al șefului statului, de la 28% față de cât avea în septembrie. Unul din principalele motive este modul în care președintele a gestionat criza politică.

Încă de la începutul crizei politice, din momentul în care premierul Florin Cîțu îl demitea pe Stelian Ion din funcția de ministru al Justiției, președintele nu a încercat să medieze situația politică, decât mult mai târziu. Mai mult, Iohannis nu a ezitat să-și arate susținerea pentru Cîțu în cadrul congresului PNL, dând un semnal clar către direcția în care ar trebui să se îndrepte formațiunea.

După ce USR a ieșit de la guvernare, președintele a dat semne că a început să uite de PSD și a început să critice în repetate rânduri USR. Pe 25 septembrie, în ziua congresului PNL, făcea un apel la maturitate și spunea despre partidul lui Cioloș că „se comportă ca și cum ar fi într-o dezbatere pe rețelele sociale, iar când apare primul impas își iau lucrurile și pleacă”.

„Scopul prim a fost să rămână Cîțu la butoane. A reușit”

Mai mult, după ce guvernul Cîțu a fost trântit printr-o moțiune de cenzură depusă de PSD și votată de USR, prima nominalizare de premier a președintelui Iohannis era Dacian Cioloș, cu toate că existau deja semne că acesta nu are nicio șansă să treacă într-o formă de guvern minoritar.

„Iohannis și-a urmărit propriul interes. Iar propriul interes era legat de a controla guvernul. Din acest punct de vedere, a căutat soluția care să-i convină, nu cred că a ajuns la ce și-a propus, dar aia e. Evident că nu-și propunea să termine criza cu orice preț. În general în politică nu ăsta e scopul. Scopul e să-ți servești niște interese pe care le ai.

Scopul prim pe care l-a avut a fost ca să-l țină cât mai mult pe domnul Cîțu la butoane, ceea ce a și reușit, o lună de zile. Domnul Cîțu este în continuare prim-ministru al acestei țări. Interimar, dar contează mai puțin”, a explicat pentru Ziare.com analistul politic Alfred Bulai.

Întrebat dacă șeful statului nu a făcut mai mult rău decât bine pentru liberali, acesta din urmă a explicat că Iohannis nu a avut niciodată o „mână” câștigătoare. „Indiscutabil. Din punct de vedere al strategiei politice, ei nu au avut prea multe mâini câștigătoare dacă mă întrebați pe mine. Cu Bușoi a vrut să-l pună candidat, nu a reușit, Alina Gorghiu a pierdut mandatul. A reușit să scape de Orban, dar cu ce preț? (...) De obicei se schimbă liderii politici când pierzi alegeri, pe ideea că se întăresc să fie mai bine”, a explicat politologul.

„Toți președinții și-au îngropat partidul”

Nici la a doua numire de premier Klaus Iohannis nu a reușit să ducă la rezolvarea crizei politice, după ce, potrivit unor surse politice, ar fi impus conducerii PNL să forțeze un guvern minoritar și să nu coopteze USR la guvernare. În paralel, tabăra Orban din partid transmitea mesaje din ce în ce mai dure, iar fostul președinte amenința chiar cu părăsirea formațiunii dacă liberalii vor ajunge să se alieze cu PSD. Alfred Bulai mai notează că PNL a ajuns într-o situație foarte nefavorabilă și că Iohannis, la fel ca alți foști șefi de stat, își îngroapă, fără să vrea, partidul din care fac parte.

„Nu uitați, președinții români, toți, cu excepția lui Ion Iliescu, și-au cam îngropat partidele lor. Emil Constantinescu avea o relație cu Convenția Democrată, CDR. Nici PNȚCD-ul, care era creierul în anii ‘90 al Convenției Democratice nu mai există, Nici PD-ul nu mai există al lui Traian Băsescu. CDR era uriaș, PNȚCD-ul avea o forță uriașă, PD-ul ajunse la 33-34%. Și s-au topit.

Iohannis ar putea să le calce pe urme. De ce? E relativ simplu. Când ajungi într-o funcție foarte puternică, ca cea de președinte, ai impresia că trebuie să hotărăști tu în fostul tău partid, să crezi că ești destul de puternic să impui pe oricine, și sigur, nu realizezi că în al doilea mandat, când nu vei mai candida, că oamenii se reorienteză”, a mai explicat analistul.

Întrebat dacă Klaus Iohannis ar putea urma exemplul unor foști președinți și să înceapă de la zero cun un alt partid, ori dacă va rămâne un om de bază în PNL, politologul a explicat că cel mai probabil viitorul politic al lui Iohannis se va încheia. „Prima dată e posibil să fie pe liste, cap de listă, la alegeri, dar nu știm încă. Totuși, unde ar putea Iohannis să se ducă în altă parte? N-are unde. Iohannis n-are resurse să-și facă partid. N-are oameni în teritoriu. Forța unui politician după ce a fost președinte, e aproape zero”, a conchis Alfred Bulai.

Citeste si:

Cum arată PNL după două luni de criză politică. Conflicte interne și guvernare compromisă

În urmă cu două luni de zile premierul Florin Cîțu îl demitea pe Stelian Ion din funcția de ministru al Justiției, declanșând astfel o criză politică care a întors partidul pe dos....

Klaus Iohannis anunță noul criteriu luat în calcul pentru reluarea fizică a cursurilor în școli. ”Vacanţa nu va fi prelungită”

Klaus Iohannis a anunţat, joi seară, 4 noiembrie, că vacanţa elevilor nu va fi prelungită, iar cursurile se vor relua fizic, în limita posibilităților. Şeful statului anunţă, însă,...

Citeşte Articolul Întreg pe Sursă