”Dăruiește viață” sau spitalul pentru copii construit din donații. Oana Gheorghiu. ”Anul viitor, pe vremea asta, clădirea va fi deschisă”

4 săptămâni in urmă 92

Pentru prima dată în România, un ONG construiește un spital de la zero, exclusiv din donații și sponsorizări. Peste șase luni aparatura medicală de ultimă generație va intra în teste. Primul pacient va fi tratat tot în 2022.

Până acum, peste 350.000 de persoane fizice și peste 5.600 de companii susțin financiar construirea primului Spital Național de Copii pentru Cancer, Boli Grave și Traumă, un proiect al asociației „Dăruiește viață”, fondată de Oana Gheorghiu și Carmen Uscatu.

Clădirea este construită în curtea Spitalului Marie Curie din București și este aproape gata. Dacă totul merge bine, previziunile arată că anul viitor vor putea fi tratați aici primii copii bolnavi de cancer.

Experți internaționali au pus umărul la acest proiect ambițios.

Oana Gheorghiu a povestit pentru Ziare.com experiența construirii acestui spital, stadiul lucrărilor, cum au fost convinși donatorii dar și masterplanul pentru încă o clădire unde vor fi mutate toate specialitățile de la Marie Curie.

Au vrut să renoveze clădirea dar au ajuns să construiască un spital nou

Proiectul a început în 2015. Din dorința de a îmbunătăți condițiile de tratament de pe Secția de Onco-Pediatrie a Spitalului Marie Curie din București.

”Ideea a pornit de la un lucru extrem de simplu dar atât de anormal pentru secolul în care trăim și țara în care trăim. Vorbim despre faptul că la Marie Curie, dar nu numai aici, în toate spitalele, toaletele sunt la comun. În cazul Marie Curie, la cele 31 de paturi, unde la un moment dat pot fi 31 de copii cu mamele sau cu tații lor, au acces la o singură toaletă și un singur duș. Se stă efectiv la coadă.

Am pornit de la ideea de a renova, de a crea saloane cu un singur pat sau maxim două paturi și o toaletă.

Și nu ar fi fost primul proiect în care am fi făcut renovări. Au fost situații în care practic am ras pereții pe interior și am recompartimentat, făcând toalete. La Timișoara am refăcut întreaga clinică de oncologie pediatrică de la Louis Țurcanu care are trei etașe plus parter la standarde europene, la Spitalul de Copii din Brașov am făcut același lucru, la Spitalul Elias din București am construit camere sterile.

Dar, pentru că din punct de vedere tehnic, în cazul Marie Curie renovarea era costisitoare și ar fi redus numărul de paturi, când am întrebat arhitecta ce putem face ea a venit cu ideea să construim un spital nou. Am zâmbit, însă de la această ”glumă” a pornit totul. Am povesit și altor oameni și ei s-au uitat cu încredere la noi, cu mai multă încredere decât ne-am uitat noi în momentul acela, astfel că am decis că aceasta este soluția: să facem totul de la zero”, a explicat Oana Gheorghiu.

Statul nu s-a implicat

Deși se așteptau la sprijin de la statul român, autoritățile nu s-au implicat. Astfel că cele două fondatoare și echipa lor de profesioniști au realizat spitalul din donațiile românilor.

”Inițial proiectasem cădirea pentru a avea radioterapie, pentru că va fi primul centru din România în care vor putea fi tratați toți copiii, inclusiv cei care vor avea nevoie de anestezie pe parcursul medicale. Radioterapia este o procedură pe parcursul căreia trebuie să stai nemișcat pentru a nu ți se iradia alte organe iar copiii mici au nevoie de anestezie în astfel de cazuri. Astfel facem radioterapie, facem oncologie, facem hemato-oncologie cu camere sterile.

Certificatul de urbainsm l-am luat pentru maximum posibil gândindu-ne că apoi și statul român va putea continua construcția și noi să sprijinim.

Am gândit construcția pe 9 niveluri. Am gândit inclusiv că se va alătura acestui proiect inclusiv Ministerul Sănătății, pentru că atunci era într-un program cu Banca Mondială prin care dota cu aparate de radioterapie spitalele publice care au buncăre și noi construiam aceste buncăre speciale pentru aceste echipamente și aceste proceduri medicale.

Dar statul român nu s-a alăturat. Astfel încât am ajuns să facem o clădire de 12.000 de metri pătrați și 9 niveluri în care vom avea și bloc operator cu cinci săli de operație. Blocul operator are nevoie, după standardele actuale de aer filtrat de presiune diferită, lucruri absolut esențiale dar inexistente în spitalele publice. În acest moment, dacă vă uitați la ferestrele spitalelor publice, acestea funcționează cu aer condiționat de apartament”, a explicat Oana Gheorghiu.

Este spitalul statului

”Clădirea este construită pe terenul statului deci aparține de fapt statului român”, a explicat Oana.

”Ceea ce ne dorim noi este să oferim suport dar să putem, împreună cu managementul Spitalului Marie Curie funcționa după niște criterii sănătoase.

Sunt multe anomalii acum în sistem și nu permit unui manager de spital să facă management.

Înainte de pandemie, un manager de spital nu putea să angajeze o infirmieră fără odin de ministru. Iar acest lucru se întâmpla în 6 luni. Nu este posibil așa ceva, când tu ai 10 copii în plus, în acest moment și ai nevoie mâine. Ce să mai faci cu ea peste 6 luni.

Apoi salariile personalului suport din spitale, ca resursele umane sau achizițiile sunt foarte mici. Dacă oamenii sunt prost plătiți, fie se vor duce după-amiază să lucreze în altă parte ca să își rotunjească veniturile și atunci gândurile îi vor fi întotdeauna în două locuri fie sunt oameni sub nivelul pieței și tu vrei să faci medicină cu oameni slabi pregătiți”.

Un bloc operator premieră în România

Spitalul va fi la fel ca cele din țările civilizate unde statul se implică pentru salvarea pacienților.

”Am ajuns să facem un bloc operator în care se va opera la alte standarde și terapie intensivă cu camere individuale pentru fiecare pacient, pentru a nu muta infecțiile nosocomiale de la un pacient la altul.

Blocul operator este o premieră pentru că va fi primul bloc operator integral din stică din România, această tehnologie fiind folosită tot pentru prevenția infecțiilor nosocomiale și există în alte țări...civilizate.

Va fi neurochirurgie pentru că acum funcționează într-un fel de apartament. E o secție foarte micuță cu două saloane, stau înghesuiți câte patru în salon. Este teribil de greu și pentru pacienți și pentru părinții care trebuie să doarmă pe un scaun dar și pentru medici și asistente care trebuie de multe ori să intervină rapid.

Noi am luat în considerare și părintele. Saloanele noastre au paturi pentru părinți care se desprind din pereți care se pot închide ziua, au toalete în fiecare salon, există flux de aer cu asigurarea constantă a unei temperaturi și a unei umidități optime. Atfel de lucruri sunt normalitate.

Noi am vrea de fapt să restabilim normalitatea într-o țară cum este România”, a mai spus una dintre cele două fondatoare ale Asociației Dăruiește Viață.

Au fost gândite 180 de paturi dar ținta este micșorarea numărului

”În acest moment sunt 180 de paturi gândite. Dar, evient, în funcție de cum vor evolua lucrurile se poate reduce la un moment dat acest număr de paturi și se poate asigura calitatea actului medical în baza unei mai bune programări, a unei mai bune organizări și a lucrului în echipă.

Pentru că tendința la nivel european și mondial este să reduci timpul de spitalizare cât mai mult pentru pacient, pentru a-i reduce infecțiile, pentru a-i asigura calitatea vieții, plus că procedurile sunt acum moderne și nu necesită întotdeauna spitalizări de lungă durată”, a mai spus Oana Gheorghiu.

Masterplan pentru o a doua clădire medicală și un corp adresat părinților și cercetărilor

Asociația nu se oprește aici. În master plan este prevăzută o adoua clădire, iar cea în care funcționează acum Spitalul Marie Curie va fi transformată.

”Ceea ce ne propunem noi cu acest proiect nu este să construim o clădire și apoi a doua pentru că lucrăm acum la un masterplan în care am făcut un proiect medical și va fi construită o adoua clădire și care va fi unită cu aceasta pe care o vom da în folosință anul viitor.

Astfel, să mutăm toate specialitățile din Spitalul Marie Curie în clădiri noi iar clădirea veche să o transformăm în spațiu de cazare penru părinți și copiii care nu au nevoie de spitalizare continuă. De exemplu, în radioterapie, în mai mult de 50% dintre cazuri nu este nevoie să stai internat în spital.

De asemnea, vrem să facem aici spații de training permanent pentru personalul medical, spații de cercetare ne-am dori pentru că medicina, teoretic, nu ar trebui să se facă fără cercetare”, a mai spus Oana Gheroghiu.

Copilul să fie unicul punct de întâlnire al medicilor

Echipele din spital vor funcționa la fel ce cele din vest-ul Europei pe un principiu aplicat deja în Germania încă de acum 20 de ani.

”Noi dorim să construim acest proiect împreună cu autoritățile. Și aceasta este o noutate. Pentru că ne propunem să facem un proiect pilot apoi să facem un parteneriat cu statul român care să ne permită să orientăm tratamentul în jurul pacientului, al copilului. Copilul să fie unicul punct de întrâlnire al medicilor.

În acest moment, după cum știm, ești plimbat, ca pacient, de la un cabinet la altul, de la o investigație la alta, medicii nu vorbesc între ei, pentru că așa funcționează sistemul. Nu este normal și rezultatele sunt foarte bune atunci când medicii formează o echipă, se consultă între ei și decid asupra diagnosticului copilului, iar acest lucru se poate realiza transformând secțiile care sunt organizate acum în jurul medicului în centre organizate în jurul bolii și deci al pacientului.

Este un concept care funcționează în Europa, în Germania, de exemplu funcționează de 20 de ani și a fost făcut la presiunea asociațiilor de părinți.

Acest lucru se poate face doar printr-un partereniat cu statul român astfel încât asociația să poată oferi în continuare suport spitalului în atragerea de fonduri, altele decât cele de la Casa de Asigurări (pe cercetare, pe infrastructură, pe echipamente medicale), pentru un alt fel de management bazat pe eficiență, pentru că eficiența se traduce în calitatea actului medical”, a explicat Oana Gheorghiu.

Cine va lucra în acest spital

În primul rând vor fi cei care lucrează la Spitalul Marie Curie însă OanA Gheorghiu spune că sigur vor fi mulțăi care vor alege să vină să facă mai degrabă performanță în acest spital în detrimetrul plecării în străinătate.

”Dacă vom face schimbări, medicii vor dori să lucreze în spital.

Dacă vom reuși, împreună cu echipa de la Marie Curie să creăm un mediu în care oamenii să fie remunerați pentru calitatea muncii lor, bazat pe un spirit de echipă, pe niște criterii satisfăcătoare pentru personalul medical, cu siguranță se vor găsi și alți medici care să vină și să facă performanță în acest spital și în această țară.

Primul gând al unui părinte, atunci când copilul are o boală gravă este să plece în străinătate. Ce ne dorim noi este că acel părinte că și în țara aceasta se va face totul pentru copilul lui ca și în altă parte.

Sigur că acest lucru nu se va întâmpla peste noapte ci în mai mulți ani însă, de undeva, schimbarea trebuie să înceapă. Pentru că altfel ne plângem de peste 30 de ani că nimic nu se schimbă, nimic nu se întâmplă, ne pleacă medicii și asistentele, nu sunt bine formate, nu le învață nimic în școală. Da, așa este. Care este următorul pas? Să începi să faci lucrurile să se întâmple.

Nu va fi perfect. Și în occident, când merg să vizitez spitale văd că oamenii sunt în continuare nemulțumiți că nu au destule fonduri pentru medicină și că ar vrea mai mult.

Dar dincolo de această nemulțumire noi mai trebuie să și acționăm, să avem planuri pentru ca aceste lucruri să se schimbe”, a mai spus co-fondatoarea Dăruiește Viață.

Specialiști internaționali implicați în proiectul spitalului

Întrebată dacă vrea să facă parte din managementul noului spital, Oana Gheorghiu a exclus această variantă și a precizat că Asociația Dăruiește Viață se va implica în administrație oferind doar constultanță prin intermediul experților cu care colaborează.

”Nu construim noi spitalul. Este o firmă de construcții. Nu cred că își imaginează nimeni că eu și colega mea am pus cărămizi și am cărat mortar. Când spunem că vom oferi suport spitalului Marie Curie, oferim prin intermediul specialiștilor și consultanților cu care lucrăm.

Noi, ca să facem acest masterplan, pentru că așa se face un spital, te uiți într-un spital național să vezi ce nevoi sunt, te uiți în Spitalul Marie Curie să vezi care sunt oportunitățile, care sunt amenințările, iar în baza acestui lucru fac un masterplan. Nu iei doar și muți o secție de pe o clădire pe alta și se cheamă că ai făcut un spital.

Noi acest lucru l-am făcut cu consultanți internaționali. Secția de radioterapie care va beneficia de echipamente unice în sud-estul Europei. Nu a fost decizia noastră. Ne-am bazat pe consultanți internaționali. L-am avut pe președintele Asociației Fizicienilor din Statele Unite, am avut un profesor doctor din Irlanda, toate aceste lucruri le facem împreună cu oameni care cu asta se ocupă.

Noi avem acces la aceste resurse, căutăm să avem acces la astfel de resurse, căutăm să identificăm astfel de echipe, am mai făcut spitale de 10-20 de ani. Acesta este ceea ce știm noi să facem: manageruim bine banii oamenilor care și-au pus încrederea în noi și ni i-au dat ca să facem lucrurile să se întâmple, iar pacientul să nu mai vină în spital și să simtă umilință”, a mai arătat Oana Gheorghiu.

De ce au venit românii în sprijinul Asociației Dăruiește Viață

”În primul rând românii vor să aibă un spital. Ce avem până acum, sunt niște clădiri clădiri învechite în care niște medici, niște asistente și personal suport se chinuiesc să facă uneori din nimic, ceva. Ne-am luat soarta în mâini, e adevărat, pentru că autoritățile au promis și au afișat machete și nu au făcut în mod real spitale iar oamenii ne-au acordat încredere pentru că nu este primul nostru proiect, am mai construit în pandemie două spitale modulare, la Brașov și la Marius Nasta, cu niște echipe împreună cu care realizăm și proiectul de la Marie Curie.

Ne-am înconjurat de specialiști și am avut de partea noastră și presa care ne-a susținut și astfel am reușit să ajungem la oameni.

Ne-am străduit să îi tratăm pe donatorii noștri așa cum ne dorim să ne trateze pe noi statul român, respectiv să cheltuim fondurile cu chibzuință și transparent. Oamenii știu către ce se duc banii lor, sunt informați permanent prin newslettere, există un raport anual, avem un audit făcut de una dintre cele patru mari companii de audit din țară.

Există această transparență și atunci când am greșit, pentru că trebuie să acceptăm că atunci când muncim mai și greșim, ne-am asumat public, atunci când am fpcut lucrurile bine am încercat să le comunicăm astfel încât oamenii să înțeleagă beneficiile pe care le aduc proiectele în care ei pun ei umrărul.

Am avut mulți ambasadori în jurul nostru, sunt oameni care și-au pus imaginea lor în strângerea acestor fonduri, iar acest lucru ne responsabilizează pe noi foarte mult, simțim o mare presiune pentru fiecare proiect pe care îl facem dar noi ne-am asumat, mai mult decât construcție, ne-am asumat schimbare”, a spsu co-fondatoarea asociației care construiește spitalul.

Cât a costat și când va fi gata noul spital pentru copii bolnavi de cancer

Lucrările sunt pe ultima sută de metri și cel mai probabil aparatura va intra în teste la jumătatea anului 2022.

”Această primă clădire va fi deschisă anul următor. Până în luna iunie ea va fi și mobilată, vor fi aduse echipamentele și va începe partea de testare. Acestea sunt planurile în acest moment, au fost întârzieri din cauza pandemiei, au fost decizii luate mai greu pentru că că ne mai facând niciodată acest lucru am simțit nevoia, de fiecare dată, să ne consultăm cu cât mai mulți oameni, a trebuit să armonizăm normele europene cu cele românești, extrem de învechite.

Acest proiect estimăm că va costa 30 de milioane de euro cu tot cu echipamente dar vrem ca la final să facem un standard de cost (România nu are un standard de cost pe spitale) să spunem cât ne-a costat pe noi cu toate negocierile la sânge pe care le-am dus cu toți oamenii.

Cei 30 de milioane de euro s-au strâns deja pentru această clădire din acest motiv suntem siguri că spitalul va fi deschis. Însă vor fi costuri pentru acele lucruri care nu sunt palpabile, cum ar fi digitalizarea care ne ajută și pe noi să fim acolo unde este Europa

Anul viitor pe vremea aceasta vom avea această clădire deschisă și cu o mică schimbare pentru cei care vin acolo.

De asemenea foduri sunt necesare în continuare pentru că acest spital nu înseamnă doar construcșie și echipamente ci înseamnă mentenață pentru acestea, iar noi am semnat, de exemplu un contract de mentenanță pentru aparatele de radioterapie pentru următorii 10 ani, pentru că trebuie să ai o viziune, trebuie să te asiguri că aparatele vor funcționa iar pacienții nu trebuie să aștepte să închei tu un contract de mentenanță, că se strică aparatul”, a mai arătat Oana Gheorghiu.

Însă după ce totul va fi finalizat mai sunt multe lucruri de pus la punct, iar pentru acestea va fi nevoie de bani.

”Apoi trebuie făcut un permanent training al echipelor medicale dacă vrem să creștem calitatea actului medical. Proiectul trebuie susținut și pe partea de resurse umane. Sigur, este esențial să ai cu ce să operezi dar ca să operezi bine trebuie să te uiți și la altul cum face, trebuie să operezi mult. Este această calitate a actului medical ce trebuie dezvoltată permanent. Și nu vorbim numai de actul medical în sine ci și de partea de comunicare.

Nimeni în România nu învață în facultatea de medicină cum să comunice cu pacientul.

De bani vom avea nevoie în permanent și noi vrem să deschidem un parteneriat cu statul român să finațeze măcar la nivelul la care finanțează până acum dar cu siguranță ca să crești calitatea și să salvezi mai mulți oameni, investiția este mai mare”, a mai spus Oana Gheorghiu.

Al doilea corp de spital va costa aproximativ la fel

”La acest moment lucrăm la masterplanul pentru a doua clădire și nu știm exact care va fi suma dar noi estimăm că va fi aceeași valoare. Am vrea să vedem și rezultate pe creșterea supraviețuirii la pacienții cu cancer și pe alte domenii. Pentru că acum nu ne mai raportăm doar la zona aceasta de cancer, ne-am dat seama că trebuie tratat într-o echipă multi-disciplinară și înseamnă orice specialitate în afară de oncologie și radioterapie. Înseamnă chirurgie, neurologie, specialitate lipsă la Marie Curie”, a precizat cofondatoarea asociației.

Cum mai poți ajuta la construcția spitalaului

Companiile încă pot redirecționa 20 la sută din impozitul pe profit. Pe platforma DARUIESTEVIATA.RO compania poate să își descarce contractul semnat, ștampilat, cu număr de înregistrare, urmând doar să facă plata și astfel poate deveni fondatoarea unui spital.

Premiere:

1. va fi primul centru din România în care vor putea fi tratați toți copiii, inclusiv cei care vor avea nevoie de anestezie pe parcursul medicale. Secția de radioterapie va avea echipamente unice în sud-estul Europei

2. blocul operator este construit integral din sticlă

3. masterplan pentru o a doua clădire care se va uni cu aceasta

4. Clădirea în care funcționează acum Spitalul marie Curie va fi transformată în spații de cazare pentru părinți și copiii care vin la tratament, spații de cercetare și training pentru personalul medical.

5. Secțiile organizate în jurul medicului vor fi transformate în centre organizate în jurul pacientului.

Date tehnice:

- Suprafață: 12.000 de metri pătrați

- 9 niveluri

- 180 de paturi

- Costa 30 de milioane de euro

- peste 350.000 de oameni și peste 5.600 de companii susțin financiar construirea primului Spital Național de Copii pentru Cancer, Boli Grave și Traumă

Citeste si:

Cum împiedică statul român donațiile pentru caritate. "Ce atâta grijă pentru copiii care se culcă flămânzi?"

Sumele aferente sponsorizărilor nu vor mai putea depăși partea din impozitul pe profit, respectiv din impozitul pe venitul microîntreprinderilor datorat de firme pe ultimele patru trimestre și...

 "Am stat sute de zile în stradă ca să renunțăm acum?"

Oana Gheorghiu, membră fondatoare a Asociației Dăruiește Viața, cea care a inițiat și implementat mai multe proiecte de renovare și dotare a spitalelor, se întreabă, retoric dacă...

Citeşte Articolul Întreg pe Sursă