Cum urmareau spionii americani exploatarile de aur din Apuseni. Documente desecretizate ale CIA arata si torturile la care erau supusi "chiaburii"

3 săptămâni in urmă 14

Mineritul a reprezentat dupa Al Doilea Razboi Mondial unul dintre obiectivele importante pentru spionii straini aflati in Romania. Americanii urmareau in special exploatarile de aur si aici un rol important il avea Rosia Montana, unde se afla unul dintre cele mai importante zacaminte aurifere din Europa.

CIA urmarea in detaliu activitatea si colecta informatii legate de zacaminte, nivelul exploatarii, numarul de muncitori si turele in care lucrau. Dintr-un document din 1952, desecretizat intre timp de agentia americana, aflam ca la Rosia Montana lucrau un numar de 618 muncitori in doua schimburi de cate 12 ore pentru a extrage 8.432 de tone de minereu.

In primii ani ai comunismului, majoritatea cantitatii de aur lua drumul Uniunii Sovietice. Potrivit arhivelor CIA, in anii '50, doua tone de aur si opt tone de argint, majoritatea extrase din Apuseni, luau anual drumul Moscovei. De fapt, este vorba despre intreaga productie de metale pretioase a Romaniei acelor vremuri, care era trimisa in Uniunea Sovietica.

Secrete pazite cu Armata

Americanii banuiau ca aurul romanesc acoperea, in parte, cheltuielile cu operatiunile de spionaj si propaganda ale Cominformului in tarile vestice. Cominform-ul (Biroul Comunist de Informatii) reprezinta numele uzual a ceea ce este numit oficial Biroul de Informatii al Partidelor comuniste si muncitoresti. In realitate, spun istoricii, era vorba despre un simplu jaf.

Din arhiva desecretizata a CIA mai aflam ca muncitorii romani, unii dintre ei recrutati fortat din randul taranilor din zona, lucrau cate 12 ore pe zi in exploatarile miniere. Romania incerca sa protejeze informatiile legate de zacamintele din subteran si impusese masuri stricte in lucrul cu documentele, dar restrictionase si apropierea fizica de exploatari si fabrici.

Un document al spionajului american din 1963 arata ca secretele subteranului romanesc ajunsesera sa fie pazite cu ajutorul armatei si al trupelor de securitate. Un batalion deplasat de la Cluj Napoca, avea datoria sa apere, pe langa inchisoarea de la Aiud si un pod la Alba Iulia, exploatarile miniere de la Almasu de Sus (Zlatna) si de la Valea Dosului (aur, mercur si uraniu).


Cum erau torturatii "chiaburii" din Apuseni

Americanii s-au aratat interesati si de modul in care regimul comunist ii trata pe fostii proprietari de mine din Apuseni, care acumulasera pana la acel moment averi importante in aur si bijuterii. Intr-un document din 27 martie 1952, avand ca subiect "metode de interogare a Securitatii la Abrud (Transilvania)", se explica modul in care erau tratati cei care au refuzat sa dezvaluie unde au ascuns aurul si bijuteriile.

"Intre 50 si 60 de detinuti sunt adusi zilnic la Abrud pentru suspiciuni de detinere de valuta straina, aur si bijuterii in Romania sau in strainatate. Aici, au fost dusi mai intai la biroul Securitatii pentru a fi interogati. La Securitate au fost asezati intr-o sala mare cu fata la perete.

Uneori, detinutii sunt tinuti in aceasta pozitie timp de doua sau trei zile, pana ce ajung sa spuna unde au ascuns valuta, aurul si bijuteriile. Daca nu marturisesc, sunt bagati in "camere frigorifice", un fel de celule unde sunt tinuti prizonierii pana ce marturisesc. Cei care lesina in timp ce stau in picioare sunt udati cu apa si dupa ce isi revin sunt interogati.

La Abrud, nimeni nu este batut. Cei cativa care nu cedeaza sunt dusi la Securitate in Bucuresti, care are reputatia ca ii maltrateaza pe suspecti. Procesele sunt prezidate de un Maior Iosif, fost sef al Securitatii de la Oradea. Iosif ii informeaza pe prizonieri ca negarea acuzatiilor este o pierdere de timp si ca nu vor fi eliberati pana nu vor spune unde au ascuns banii. Majoritatea persoanelor interogate in acest mod sunt cele suspecte de afaceri cu bijuterii si valuta. Cei mai multi marturisesc si predau proprietatile pe care le au", astfel descriau spionii CIA modul in care erau tratati "chiaburii" din Muntii Apuseni.

Problemele din Valea Jiului

Spionii CIA furnizau in SUA informatii si despre minele de carbune a Romaniei. Un document din 1952 dezvaluia planurile de dezvoltare a acestei ramuri economice. Sunt relatate problemele cu care se confrunta industria de exploatare a carbunelui, precum si o lista cu exploatari si modul de indeplinire a planului de extractie.

"Problemele exploatarilor de carbune au ajuns in atentia presei cand Gheorghe Gheorghiu-Dej s-a intalnit cu un comitet format din 40 de mineri, la Bucuresti, in iunie 1952, pentru a discuta dificultatile din industrie. Minerii s-au plans de slaba aprovizionare cu mancare, de conditiile de locuit inadecvate, de lipsa unor utilaje miniere, de lipsa lemnului, de necesitatea unor activitati de calificare, erori in organizarea unor competitii si de o politica a muncii ineficienta", scriau reprezentantii CIA in Romania.

In acelasi an, la sfarsitul lunii iunie, a fost organizata o noua intalnire la Petrosani, unde au fost facute noi plangeri si recomandari de catre reprezentanti ai unor exploatari miniere. In 4 iulie, un decret al Consiliului de Ministri a transformat in lege promisiunile facute de Gheorghiu-Dej la a doua conferinta. Acestea se refereau, in principal, la cresterea veniturilor minerilor, la constructia de locuinte noi si la facilitarea accesului la sistemul de sanatate.

Citeşte Articolul Întreg pe Sursă