Cum stăm cu energia coane Mitică, ce zice la gazetă? Că e rău monșer, dar va fi bine!

3 săptămâni in urmă 15

"Sunt arse lemne, inundațiile și uraganele se înmulțesc și temperaturile cresc. A venit acum timpul pentru acțiune, și această acțiune trebuie să se bazeze pe știință și pe fapte concrete. În conformitate cu cele mai noi descoperiri științifice, energia nucleară este parte a soluției."

Rafael Mariano Grossi, director general IAEA, discurs la COP26[1]

SĂ ÎNCEPEM CU ÎNCEPUTUL. DAR UNDE­ ESTE ÎNCEPUTUL?

În martie 2019, Nuclearelectrica semna cu compania americană NuScale un memorandum de înțelegere în scopul dezvoltării, autorizării și construcției reactoarelor modulare mici -SMR, ca una din soluțiile de creștere a rezilienței energetice pe termen lung în România.

La acel moment secretarul pentru energie din guvernul american, Rick Perry, declara:

"Departamentul pentru Energie a sprijinit multe noi abordări de producere de energie electrică, inclusiv această tehnologie inovatoare. Suntem entuziaști în ceea ce privește posibilitățile viitoare și faptul că suntem implicați în dezvoltarea unei tehnologii nucleare de ultimă generație. (...) Departamentul pentru Energie aplaudă acest acord important în vederea evaluării modului în care tehnologia reactoarelor mici modulare ar putea fi utilizată în România."

În octombrie 2020 România și Statele Unite au parafat la Washington un Acord Interguvernamental extins, care să permită cooperarea în domenii energetice importante pentru România, cum este cazul proiectului Unităților 3 și 4 ale Centralei Nuclearo-electrice de la Cernavodă, retehnologizarea Unității 1, dar și cooperarea pe diverse paliere în domeniul nuclear civil.

Separat de acordul menționat, România a luat act de interesul Statelor Unite de a participa la un aranjament de finanțare de 7 miliarde de dolari, pentru dezvoltarea proiectelor din domeniul energetic, prin încheierea suplimentară a unui memorandum de înțelegere cu Banca de Export-Import a SUA (EXIM-US).[2]

Prin urmare, în ziua următoare semnării acordului interguvernamental, Ministerul Economiei, prin Virgil Popescu și EXIM-US, prin Kimberly Reed (președinte al Board-ului), în prezența fostului ambasador Adrian Zuckerman, au semnat un memorandum de înțelegere pentru respectiva componentă de finanțare de 7 miliarde de dolari care să fie direcționată spre dezvoltarea proiectelor din domeniul energetic.[3]

În iulie 2021, în marja reuniunii Inițiativei celor Trei Mări de la Sofia, ministrul energiei Virgil Popescu a avut o întâlnire de lucru cu Andrew Light, adjunct al Secretarului Energiei SUA pentru Relații internaționale, la care a participat și Cosmin Ghiţă, directorul general al Nuclearelectrica.

Ulterior ministrul economiei a declarat că: "Am discutat detalii punctuale despre viitoarele investiții care vor fi făcute în România, în proiectele nuclearo-energetice de la Cernavodă, în energie regenerabilă și în sectorul energiei nucleare civile din România".[4]

Comunicat. Sursa: ro.usembassy.org

[5]

În fine, recent, în debutul lunii noiembrie ac., la reuniunea Conferinței ONU pentru schimbări climatice COP 26 de la Glasgow, Statele Unite au fost pregătite să facă o serie de anunțuri spectaculoase, printre care și acela de a evidenția că a decis să pună în valoare parteneriatul special pe care îl are cu România, urmând să permită un transfer tehnologic de tehnologie nucleară de ultimă generație – SMR și să finanțeze o primă astfel de investiție, adică un proiect NuScale, primul sau printre primele în afara hotarelor Statelor Unite.[6]

Conform comunicatului dat publicității de Departamentul de Stat al Statelor Unite: "Reprezentantul Special al Președintelui SUA pe probleme climatice John Kerry și Președintele României Klaus Iohannis au anunțat intenția României de a construi primul reactor modular de mici dimensiuni american.

Prin faptul că utilizează prima această tehnologie inovatoare, ecologică, de proveniență americană, România face un pas înainte– dar totodată un salt tehnologic uriaș – pentru a promova măsurile climatice și accesul la energie curată într-o zonă esențială a Europei și în lume.

Acest efort în valoare de miliarde de dolari evidențiază ingeniozitatea americană, creează mii de locuri de muncă în ambele țări, consolidează securitatea energetică a Europei, sprijină cele mai înalte standarde în materie de siguranță, securitate și neproliferare nucleară și, important de știut, contracarează criza climatică prin energie curată."

Ar mai fi totuși de remarcat faptul că, anterior anunțului comun de la COP26, Klaus Iohannis a participat, la mijlocul lunii octombrie ac., la o întâlnire în format videoconferință cu președintele Consiliului European, Charles Michel, cu președintele Lituaniei și premierii din Polonia, Slovacia și Slovenia, în pregătirea reuniunii Consiliului European din 21-22 octombrie de la Bruxelles.

Cu acest prilej Iohannis a atras atenția că este nevoie de o abordare pe termen mediu și lung, care să țintească problemele structurale ale sectorului energetic, dar și pe cele ale pieței comune în domeniul energiei și a insistat că securitatea energetică europeană este în strânsă legătură cu utilizarea unui mix echilibrat de tehnologii și surse energetice, precum gazul natural și energia nucleară, direcții care trebuie să orienteze politicile europene în privința Taxonomiei Energetice.

Președintele Klaus Iohannis a folosit prilejul pentru a solicita încă o dată Comisiei Europene includerea energiei nucleare și a gazului natural în Actul delegat complementar din cadrul pachetului legislativ al Taxonomiei, care să fie "prezentat cât mai curând posibil".[7]

În fine, joi, 4 noiembrie ac., directorul general al Nuclearelectrica, Cosmin Ghiță, și John Hopkins, CEO al NuScale, au semnat la Glasgow documentele acordului de cooperare în vederea construirii în România a unui SMR.[8] Acordul va sta la baza demersurilor impuse de legea în vigoare[9] pentru a autoriza noua tehnologie în România.

CE ȘTIM DESPRE TEHNOLOGIA SMR A NUSCALE LLC?

Reactorul modular NuScale LLC. Sursa: https://www.nuscalepower.com/technology

Reactoarele mici, modulare proiectate de compania americană NuScale LLC, cu sediul principal în Portland, au caracteristica principală că încorporează într-un singur modul compact – cu denumirea comercială NuScale Power Module (NPM) – atât capacitățile de generare a aburului tehnologic, cât și schimbătorul de căldură.

Fiecare modul operează independent și este inclus într-o baterie de module, de la 12 mini-reactoare modulare (NPM-uri) în sus, care pot fi monitorizate dintr-o singură cameră de comandă.

În principiu, modulele vor fi fabricate de NuScale (și partenerii săi) pe teritoriul Statelor Unite (cel puțin în primă fază), după care vor fi transportate pe apă și cu alte mijloace până la locul unde vor fi asamblate în bateria de producție energetică.

Reactorul funcționează pe baza principiului circulației naturale a apei în reactor, în condițiile în care apa fierbinte de răcire se ridică spre partea superioară a vasului modulului, iar apa mai rece, gravitațional, va curge spre baza vasului modulului, pentru a răci reactorul. Circulația în vasul modulului, în circuitul primar, nu are astfel nevoie de pompe de circulație.

Apa din circuitul primar nu se amestecă cu apa (aburul) din circuitul turbinei generatorului, pentru a nu o contamina radioactiv. Apa din circuitul primar va schimba energie cu apa din circuitul turbinei în schimbătorul de căldură, transformând-o în aburul care va pune în mișcare palele turbinei.

Mai departe, tehnologia este clasică: din turbină aburul intră în răcitor, iar de acolo este pompată în circuitul secundar de circulație către modul, pentru a răci apa din partea superioară a ciclului primar și a întreține astfel circulația naturală, așa cum arătam mai sus.

În august 2020 Comisia de Reglementare Nucleară a Statelor Unite (US-NRC) a dat aprobarea finală tehnologiei SMR propusă de NuScale, după ce faza a șasea de autorizare a NPM a fost finalizată și s-a emis Raportul Final de Evaluare a Siguranței Nucleare (FSER). O lună mai târziu a fost emisă și Aprobarea Proiectului Standard al NPM, ceea ce înseamnă că se poate trece la dezvoltarea comercială a tehnologiei SMR-ului NuScale (la început pe teritoriul Statelor Unite, unde are autoritate NRC).

Transport module SMR. Sursa: https://www.nuscalepower.com/technology/fabrication-and-assembly

Prima baterie de 12 NPM NuScale va fi construită în cadrul Proiectului Energetic Fără Emisii de Carbon (CFPP), dezvoltat de Utah Associated Municipal Power Systems[10], pe platforma Idaho National Laboratory. Centrala modulară din Idaho urmează să intre în probe și să fie conectată la rețea în anul 2029, iar din 2030 să intre în exploatare comercială.

DECI, COANE MITICĂ, O FACEM? SAU MAI AȘTEPTĂM SĂ SE COACĂ?

Nu s-au stins bine ecourile anunțului comun făcut la Glasgow de Klaus Iohannis și John Kerry, și înainte ca un acord cooperare să fie semnat între Nuclearelectrica și NuScale, că Greenpeace România a ținut să dea publicității un mesaj dur prin care acuză autoritățile române că ne pun pe toți în pericol, în condițiile în care în sine tehnologia nucleară reprezintă un pericol pentru umanitate și în niciun caz nu se califică ca o soluție pentru tranziția climatică:

"Președintele Klaus Iohannis continuă, pas cu pas, să compromită prezența României la evenimentul climatic COP26 din Glasgow. Ieri și-a exprimat susținerea pentru noi capacități nucleare în România până în 2028, după ce cu doar câteva ore mai devreme era promotor al tehnologiilor verzi.

Ne referim la 'noile' tehnologii nucleare americane SMR (Reactoare Modulare Mici), încă neautorizate în Europa. Niciun reactor nuclear de acest tip nu a fost construit, nici în SUA, nici într-o altă țară din lume. (...)

Energia nucleară prezintă riscuri inacceptabile pentru mediu și omenire, după cum știm deja de la Cernobîl, Fukushima și alte accidente nucleare care au distrus vieți. (...) În mod categoric, nu e o soluție pentru criza climatică. Tehnologiile bazate pe energie regenerabilă sunt mature, au un preț competitiv și trebuie să fie prioritizate pe agenda politicienilor."[11]

Rafael Mariano Grossi, directorul general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, nu este de acord cu punctul de vedere al Greenpeace. În luarea sa de poziție la COP26, Grossi arăta că: "energia nucleară furnizează mai mult de un sfert din energia curată a omenirii (...) în ultima jumătate de secol utilizarea energiei nucleare a împiedicat eliberarea în atmosferă a mai mult de 70 de giga-tone de gaze cu efect de seră"; în sprijinul afirmațiilor sale, Grossi a oferit datele adunate în două rapoarte IAEA: "Nuclear Science and Technology for Climate Adaptation and Resilience"[12] și "Nuclear Energy for a Net Zero World"[13].

Cu toate acestea, mă aștept ca într-o țară în care fricile iraționale izbucnesc în legătură cu orice subiect important pentru națiune, așa cum o dovedește respingerea ideii de vaccinare în plină pandemie, teza Greenpeace să aibă mare succes.

De altminteri în presa noastră au apărut deja titluri pe care unii le pot lua drept alarmiste: "România vrea să pună reactoare mici americane netestate în locul cărbunilor. Specialiști: Sunt multe necunoscute. Verificați-le în țara de origine, în SUA"[14] sau "Reactoare mici, probleme mari"[15]. Nu vreau să mă gândesc la ce mesaje au pus deja în circulație trolii pe rețelele sociale.

România va trebui să renunțe la energia din combustibili fosili, în speță produsă din cărbuni, și nu doar pentru că ne obligă politica "Green Deal" promovată de instituțiile Uniunii Europene, ci pentru că pur și simplu de mai bine de un sfert de secol afacerile miniere sunt nesustenabile, atât în cazul exploatărilor de huilă, cât și a celor de lignit.

Pentru că a întârziat foarte mult decizia comercială – și deci trecerea la investițiile necesare pentru a demara producția – în cazul depozitelor de gaze naturale descoperite în zona economică extinsă a Mării Negre, la această oră nu știm nici dacă proiectele de înlocuire a energeticii cărbunelui cu energetica gazului metan sunt sustenabile.

De altminteri singura investiție într-o termocentrală modernă bazată pe arderea gazului metan care a fost finalizată este cea a OMV Petrom de la Brazi. De atunci proiectele noi anunțate – Centrala de la Iernut, a Romgaz sau de la Midia, a Rompetrol – sunt încă în stadiul de construcție.

Nici Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie curată din România, nu ne oferă prea multe speranțe. Capacitățile de producție hidroenergetică nu doar că nu au fost suplimentate, dar chiar s-au redus și încă se vor mai reduce, pe măsură de bazinele de retenție din care se alimentează grupurile de producție încep să se colmateze.

Cât privește tehnologia SMR, noua mare sperietoare cu care se vor alimenta rețelele sociale și mass media, pe măsură ce sperietoarea pandemică se va stinge, opinia mea este că poate fi cel mai bun lucru care ni se poate întâmpla în producția de energie.

Mai mult decât atât, dacă aș fi eu cel care poate lua această decizie, nu aș mai investi în tehnologia CANDU, extrem de sigură, dar totuși depășită, decât pentru retehnologizarea reactoarelor unităților 1 și 2 de la Cernavodă, pentru a le prelungi durata de exploatare.

Dar pentru investițiile în centrale noi, aș prefera bateriile de mini-reactoare modulare propuse de NuScale. Aceste noi tipuri de centrale, care sunt și extrem de versatile în exploatare și nu au nevoie de atât de multă apă de răcire ca un reactor clasic, ar putea fi instalate nu doar pe Dunăre, ci și pe Siret sau pe Mureș, pentru a rezolva astfel o mare problemă a transportatorului național Transelectrica, privind injecția echilibrată de putere în inelul de transport.

Celor dispuși să se teamă de noua tehnologie SMR, aș vrea să le transmit că anunțul pe care l-au făcut Iohannis și Kerry, sau acordul pe care l-au semnat Ghiță și Hopkins nu sunt nici pe departe suficiente ca să avem în ogradă mini-reactoarele NuScale. Citeste continuarea articolului si comenteaza pe contributors.ro

Citeşte Articolul Întreg pe Sursă