Cum s-a schimbat viața în China ultimilor ani - Interdicții pentru tineri, cruciadă împotriva limbii engleze și partidul prezent în orice părticică a vieții

3 săptămâni in urmă 13

Pentru chinezi, viața de zi cu zi s-a schimbat mult în ultimii ani fiindcă Partidul Comunist este prezent în tot mai numeroase ipostaze din viața cotidiană. Tinerii au o limită maximă de ore săptămânale de jocuri online și studiază încă din clasele mici gândirea președintelui Xi Jinping, iar autoritățile au anunțat măsuri dure contra aplicațiilor tech, contra celor ale companiilor private ce oferă meditații, dar și contra răspândirii studiului limbii engleze. Unii au numit perioada, Marele Pas Înapoi, iar alții spun că este un fel de întoarcere la maoism. În articol puteți citi de ce societatea chineză se schimbă într-un ritm alert.

Informația pe scurt

  • Chinezii privesc societatea cu totul diferit față de Occident. Concepția occidentală este dominată de drepturile individului; chinezii pun colectivul deasupra individului.
  • De mai bine de o generație, înțelegerea dintre liderii de partid și popor sună cam așa: vă vom ajuta să trăiți mai bine. dacă vă veți supune ordinelor noastre. Atât timp cât economia crește, acest pact s-ar putea să dureze, dar autoritățile se tem de posibile tulburări sociale și acționează pentru a le împiedica.
  • Xi Jinping vrea să se asigure că va rămâne la putere și este clar că nimic nu îl va opri. Președintele a dictat însă și o serie de măsuri care schimbă puternic societatea chineză, ordinele fiind, nu de puține ori, venite rapid, în mod radical și având ca efect uluirea celor afectați de ele.
  • Președintele Xi a spus, la întâlniri din cadrul partidului, că marea problemă a capitalismului occidental este că pune prea mult accent pe profit și bunăstarea individuală, ceea ce face ca unele companii să devină prea puternice, consecința fiind inegalitate și amenințări la adresa stabilității sociale.
  • Sunt multe exemple ce arată că engleza a căzut în dizgrația autorităților. Au fost interzise la licee cărțile tipărite în alte țări și un consilier guvernamental a sfătuit scoaterea englezei de la testele anuale de intrare la facultate. În plus, la multe universități se descurajează prezența cărților în engleză, mai ales când acestea sunt pe subiecte considerate sensibile.
  • Multe interdicții introduse mai ales în ultimele luni îi vizează pe cei tineri și se referă la câte ore pot juca jocuri online, cum pot face ore after-school, din ce fan-cluburi pot face parte sau ce fel de personaje pot urmări la TV.

O țară mai prosperă, dar cu tot mai multe restricții

China are 1,4 miliarde de locuitori, iar nivelul de trai din cea mai populată țară din lume a crescut mult în ultimii 10 ani, de când la putere este Xi Jinping care la anul are toate șansele să obțină un al treilea mandat și va conduce probabil China încă mult timp de acum înainte.

În ultimii 30 de ani economia chineză a crescut cu peste 10% de la an la an și s-a dublat în medie o dată la opt ani, performanțe extrem de bune chiar și dacă ne gândim că în ultimii trei ani creșterea a fost mult diminuată.

Salariile au crescut, la fel și populația care lucrează în orașe, dar prezența partidului este tot mai puternică în viața de zi cu zi, de la sistemul ”creditului social”, până la cele mai noi interdicții introduse care se referă la dansatul în parc și la o serie de cântece de karaoke pe care Partidul nu le consideră potrivite.

Diversele restricții introduse în ultimii 2-3 ani ar părea chiar benefice luate separat, cel puțin așa consideră milioane de chinezi, dar privite în ansamblu arată o direcție îngrijorătoare spre care se îndreaptă China.

Un pact între partid și populație

Pentru a înțelege ce se întâmplă în China trebuie spus că această țară are o gândire cu totul diferită față de Occident, după cum explică Tim Marshall în cartea ”Prizonierii geografiei”.

”Chinezii privesc societatea cu totul diferit față de Occident. Concepția occidentală este dominată de drepturile individului; chinezii pun colectivul deasupra individului. Conducătorii chinezi consideră că teoriile occidentului despre drepturile omului sunt periculoase pentru majoritate, în consecință, o mare parte din populație acceptă ideea că, cel puțin, familia extinsă este mai importantă decât individul”

Economia chineză a crescut în acest deceniu cu procente pe care alte state mari nici nu ar visa să le aibă și pentru sute de milioane de oameni viața chiar a devenit mai bună, fiindcă pot economisi. Există însă un preț, după cum explică Tim Marshall.

”De mai bine de o generație, înțelegerea dintre liderii de partid și popor sună cam așa: vă vom ajuta să trăiți mai bine. dacă vă veți supune ordinelor noastre. Atât timp cât economia crește, această înțelegere ieșită din comun s-ar putea să dureze. Dacă economia încetează să mai crească, sau se prăbușește, înțelegerea va cădea”. Una dintre mari temeri ale înalților oficiali de partid este dacă nu vor mai putea să hrănească populația, dacă va crește șomajul și implict instabilitatea socială.

Marele pericol al unui cult al personalității


Copiii chinezi, începând chiar și de la 10 ani, vor fi curând obligați să învețe despre gândirea lui Xi Jinping. Înainte de a fi ajuns la adolescență, elevilor li se va cere să-și însușească povești despre viața conducătorului chinez și să înțeleagă faptul că „bunicul Xi Jinping a avut dintotdeauna grijă de noi”, scrie Financial Times într-un editorial în care se explică de ce un cult al personalității ar fi periculos pentru viitorul Chinei.

În școli va fi obligatorie studierea unei cărți cu titlul: ”Gândirea lui Xi Jinping despre socialismul cu caracteristici chineze, pentru o Nouă Epocă”

Venerarea lui Xi impusă de stat îi duce pe mulți cu gândul la cultul personalității din jurul lui Mao Tze Dun și la foametea și teroarea dezlănțuite de Mao în cursul Marelui Salt Înainte și al Revoluției Culturale.

Este însă important să se facă o distincție între „modelul chinezesc” și „modelul Xi”. Modelul chinezesc al deschiderii și reformei adoptat de Deng Xiaoping s-a bazat pe respingerea cultului personalității. Deng îi îndemna pe oficialii chinezi să „extragă adevărul din realități”. Politicile ar trebui să se bazeze pe observarea pragmatică a lucrurilor care funcționează, iar nu pe proclamațiile grandioase ale Președintelui Mao.

În ”epoca Xi” Partidul Comunist a revenit iarăși la cultul personalității. El a încorporat cugetările lui Xi în constituție la un congres din 2017. E o onoare care nu i-a mai fost acordată decât unui singur alt conducător din trecut: Mao. În 2018 au fost abolite mandatele președinției instituite în epoca Deng, pregătindu-se astfel calea pentru rămânerea lui Xi la conducerea vreme de decenii, dacă nu pe viață.

Xi Jinping vrea să se asigure că va rămâne la putere și este clar că nimic nu îl va opri. Președintele a dictat însă și o serie de măsuri care schimbă puternic societatea chineză, ordinele fiind, nu de puține ori, venite rapid, în mod radical și având ca efect uluirea celor afectați de ele.

Partidul vrea să preia rapid controlul în toate aspectele vieții


Chiar și pentru un stat foarte autoritar precum China, viteza cu care partidul vrea să aibă control asupra multor aspecte din viața oamenilor i-a uimit pe unii, mai ales că după 2000 Partidul a dat ceva mai multă libertate. Și mai interesant este faptul că multe interdicții introduse mai ales în ultimele luni îi vizează pe cei tineri și se referă la câte ore pot juca jocuri online, cum pot face ore after-school, din ce fan-cluburi pot face parte sau ce fel de personaje pot urmări la TV.

Unele măsuri au fost lăudate de mulți părinți, cum ar fi limita pusă copiilor de a juca maxim trei ore de jocuri online pe săptămână, mai ales că dependența de jocuri video a crescut enorm în China.

Un comentator la o televiziune de stat cataloga jocurile video ca fiind ”opiu spiritual” care ”afectează sănătatea fizică și mentală” a tinerilor. În același comentariu se spune că industria jocurilor video a ajuns să valoreze sute de miliarde de dolari, dar nicio industrie și niciun sport nu ar trebui lăsate să se dezvolte atât de mult încât ”să distrugă o generație”, se mai spunea.

Autoritățile au interzis și apariția pe TV a ceea ce ele numesc ”bărbați efeminați” cu machiaj strident, haine mult prea cochete și aspect feminin. Portavocile partidului au criticat vedete din show-biz-ul chinez că importă ”o estetică a morbidului” din Coreea de Sud și Japonia.

Astfel de exprimări sunt văzute de partid ca fiind semne de individualism și de aceea nu le mai tolerează. La fel, au fost luate măsuri și împotriva unor fanclub-uri ale unor celebrități. Beijingul a dictat și ștergerea totală de pe internet a mențiunilor despre câțiva actori celebri și influenceri, considerând că fac parte dintr-o ”cultură nesănătoasă a celebrității”. Spre exemplu, a dispărut orice mențiune despre o actriță celebră în China, Zhao Wei supranumită de presă și fani ”Reese Witherspoon a Chinei”.

În acestă vară industria privată a meditațiilor a fost ”decimată” prin noile regulamente gândite să egalizeze șansele de intrare la cele mai bune școli chineze și să mai ia din povara financiară a familiilor. Mulți spun însă că regulile nu rezolvă problemele de bază și nici nu vor diminua concurența acerbă de la universitățile de prestigiu.

Ministerul Culturii vrea să fie interzise o serie de cântece de karaoke ce nu sunt ”în conformitate cu valorile naționale”, se discută despre interzicerea dansului în parc și se vorbește despre producerea de filme patriotice care să promoveze ”gândirea lui Xi Jinping”.

Xi, prin agenda sa, spune că încearcă să înlăture inegalitățile de natură financiară din societate în scopul unei ”prosperități comune”, iar asta înseamnă și că partidul vrea să controleze strict fluxurile de capital, să pună reguli mai dure pentru antreprenori și să îi împiedice pe aceștia să facă ușor profituri uriașe.

Conceptul de ”prosperitate comună” înseamnă pentru liderii chinezi o distribuție cât mai echitabilă a bogăției prin intervenții multiple ale guvernului în economie și prin metode care să-i împiedice pe cei mai bogați antreprenori să devină extrem de bogați.

”China a intrat într-o nouă fază de dezvoltare”, spunea președintele Xi, într-un discurs, în ianuarie. Scopul este ca țara să devină, spune el ”o putere socialistă modernă”.

Xi a spus, la întâlniri din cadrul partidului, că marea problemă a capitalismului occidental este că pune prea mult accent pe profit și bunăstarea individuală, ceea ce face ca unele companii să devină prea puternice, consecința fiind inegalitate și amenințări la adresa stabilității sociale.

În opinia președintelui Xi, capitalul privat a fost lăsat să se dezvolte necontrolat, ceea ce amenință legitimitatea partidului. Xi pare mai aproape de viziunea lui Mao care considera că, în drumul spre socialism capitalismul poate fi o fază tranzitorie.

O cruciadă împotriva limbii engleze


Interesant este că tot mai mult în diverse instituții chineze de învățământ dispare studiul limbii engleze care în ultimele patru decenii a fost foarte la modă și a fost semn al deschiderii către lume, mai ales că multe companii străine au investit în China și engleza a fost de bază.

În anii 80 era o nebunie a învățării limbii engleze în China, se vindeau în milioane de exemplare cărți de engleză și era populară la puținele televizoare de atunci o emisiune BBC de lecții de engleză care a rulat și la noi imediat după revoluție: Follow Me.

Engleza a avut un rol esențial în modernizarea Chinei după 1985, mulți chinezi au studiat în SUA și Regatul Unit și milioane de chinezi au învățat cu entuziasm engleză și acestă limbă a avut un rol esențial în deschiderea Chinei către lume. Cu atât mai mare a fost șocul când autoritățile din Shanghai au interzis foarte recent școlilor elementare din oraș să țină examene de final de an în engleză.

Sunt mult mai multe exemple ce arată că engleza a căzut în dizgrația autorităților. Au fost interzise la licee cărțile tipărite în alte țări și un consilier guvernamental a sfătuit scoaterea englezei de la testele anuale de intrare la facultate. În plus, la multe universități se descurajează prezența cărților în engleză, mai ales când acestea sunt pe subiecte considerate sensibile, cum ar fi jurnalismul sau studiile constituționale.

Atitudinea ostilă față de limba engleză nu este de mult timp. În 2019 un articol din ziarul oficial al partidului, People’s Daily, încuraja tinerii să învețe limbi străine și menționa că 200 de milioane de elevi și studenți chinezi au făcut cursuri de limbi străine. Engleza este văzută de tineri ca fiind cheia către un loc de muncă bine plătit și, în general, către un viitor mai bun. Interdicțiile impuse studierii englezei lovesc foarte mult tot în tineri.

Un nou maoism?


Sunt voci care avertizează că măsurile restrictive aduc schimbări numeroase în societate, în foarte scurt timp, în timp ce vocile mai puțin radicale spun că autoritățile au intenții bune, au în gând măsuri care să fie de folos, însă încearcă diverse strategii și unele se pot dovedi neinspirate.

Clar că Xi Jinping vrea ca R P Chineză să devină puterea numărul unu în lume, China a investit masiv în flota maritimă și în armament și își exercită influența economică în zeci de țări prin programul de investiții One Belt One Road.

Unii spun că cea mai populată țară din lume intră într-o nouă era politică și socială, iar cei mai radicali spun că vorbim de ”un nou maoism” și de o poziție dominantă pe care Xi și oamenii săi vor să o aibă în societate.

Comparațiile cu ceea ce s-a întâmplat acum jumătate de secol, pe vremea lui Mao, sunt însă exagerate, pentru că situația din China este cu totul alta. Țara este mult mai deschisă spre exterior, tinerii știu multe despre ce se întâmplă în lume și nu mai este nici pe departe gradul de violență din anii 60 și 70.

Xi Jinping vrea ca un număr cât mai mare de tineri să fie loiali partidului și doctrina președintelui vorbește despre ”o gândire unificatoare” și compară dezvoltarea ”valorilor corecte” în timpul adolescenței cu modul în care se încheie nasturii unei cămăși: ”dacă primul nasture este încheiat greșit, tot ceilalți vor fi încheiați greșit”.

La doar câteva zile după interzicerea pe TV a show-urilor cu ”bărbați efeminați” un editorial într-o ziar al guvernului nota că ”o nouă eră necesită o estetică sănătoasă” și că este nevoie de o ”cultură socială sănătoasă” pentru ca adolescenții să se formeze într-un mediu sănătos.

Unii au comparat obligația de a studia cărți cu gândirea lui Xi Jinping cu celebra ”cărticică roșie” a lui Mao Tze Dun, dar o mare diferență este că Xi nu a pus ”Brigăzile Roșii” să dezlănțuie haosul în țară, cum a făcut Mao acum cinci decenii.

Președintele Xi vrea ca tinerii să fie loiali partidului, să-l asculte și să devină o forță constructivă care să ajute partidul să transforme China într-o super-putere globală. Xi a spus în repetate rânduri că ”viitorul este al tinerilor” și că ”tineretul chinez din această nouă eră trebuie să dea tonul reîmprospătării țării”. Tot Xi îndemna tinerii să fie ambițioși și încrezători și să nu dezamăgească partidul care și-a pus așteptări mari în ei.

Surse: Washington Post, CNN, New York Times, Financial Times, Guardian, The Economist, Wall Street Journal

Citeşte Articolul Întreg pe Sursă