Cum ne ajutăm copiii să gestioneze evenimentele traumatice

1 lună in urmă 24

Copiii și adolescenții sunt mai vulnerabili decât adulții la a rămâne afectați de evenimente traumatice, precum accidente, pandemii, infracțiuni violente sau alte dezastre. Dar, cu ajutorul părinților și cu suportul potrivit, ei își pot reveni mai repede și pot obține echilibru în viața lor chiar și după ce au trecut printr-un eveniment traumatic, individual sau colectiv. 

  • Ioana Marinescu este consilier acreditat pentru dezvoltare personală și trainer. De la începutul anului 2021, este coach-asistent în cadrul grupului de suport pentru divorț, un program de sprijin prin metoda coaching-ului, unde asistă și consiliază persoane care trec prin trauma divorțului. Mai multe despre Ioana Marinescu, pe pagina de autor.

Efectele traumei asupra copiilor și adolescenților

Implicarea într-un accident grav, pandemie sau un dezastru natural, cum ar fi un cutremur sau un uragan, poate fi un eveniment copleșitor pentru copii, care provoacă stres traumatic, subminează sentimentul de siguranță al copilului și îl poate lăsa să se simtă neajutorat și vulnerabil. Chiar și copiii sau adolescenții care nu sunt afectați direct de un eveniment traumatic pot fi afectați atunci când sunt expuși în mod repetat la imagini ale evenimentului la știri sau pe rețelele de socializare.

Indiferent dacă copilul a trăit evenimentul tulburător, doar a asistat la el sau a experimentat stresul traumatic după aceea, este probabil să fie afectat de o serie de emoții intense, confuze și care îi produc spaimă. 

Chiar dacă simptomele neplăcute se pot estompa în timp, există multe lucruri pe care le putem face ca părinți sau tutori pentru a sprijini și a liniști un copil traumatizat. Folosind aceste sfaturi, vă puteți ajuta copilul să gestioneze simptomele stresului traumatic, să își reconstruiască sentimentul de siguranță și să treacă mai departe, fără ca viața lui să fie afectată în mod iremediabil.

Semne și simptome ale stresului traumatic la copii și adolescenți

Stresul traumatic este o reacție normală la un dezastru natural sau provocat de om sau la un alt eveniment cu conotație negativă. Un astfel de eveniment poate determina copiii de orice vârstă să se simtă copleșiți de stres și să manifeste o gamă largă de emoții intense și reacții fizice sau comportamentale. La rândul lor, acestea pot afecta starea de spirit, apetitul, somnul și bunăstarea generală a copilului.

În funcție de vârstă, copiii se manifestă diferit la stresul cauzat de un eveniment traumatic. 

Sugarii sub 2 ani pot manifesta una sau mai multe din următoarele simptome:

  • Să fie mai greu de liniștit
  • Să prezinte modificări ale somnului sau alimentației
  • Să fie mai retrași sau chiar apatici

Copiii cu vârsta cuprinsă între 2 și 5 ani pot:

  • Să arate semne evidente de frică
  • Să se agate frecvent de părinte sau îngrijitor
  • Să plângă, să țipe sau să se agite foarte mult
  • Să privească mult timp în gol și să nu aibă reacție la stimuli normali
  • Să regresese la comportamente specifice copiilor mici, cum ar fi suptul degetului sau făcutul în pat noaptea 

Copiii cu vârsta cuprinsă între 6 și 11 ani pot:

  • Să își piardă interesul pentru prieteni, familie sau activitățile de care se bucurau
  • Să aibă coșmaruri sau alte probleme de somn
  • Să se îmbolnăvească mai des
  • Să aibă probleme la școală
  • Să se plângă de dureri frecvente de cap sau stomac
  • Să dezvolte temeri nefondate
  • Să se simtă vinovați de cele întâmplate

Adolescenții cu vârsta cuprinsă între 12 și 17 ani pot manifesta următoarele comportamente:

  • Să aibă flashback-uri, să sufere de coșmaruri sau alte probleme de somn
  • Să evite discuțiile despre eveniment
  • Să devină lipsiți de respect sau chiar agresivi
  • Să reclame tot felul de dureri sau afecțiuni fizice 
  • Să se simtă deprimați
  • Să își piardă interesul pentru școală, dar și pentru hobby-uri sau alte lucruri care le făceau plăcere
  • Să aibă gânduri suicidare

Indiferent de vârsta copilului, este important ca el să primească reasigurări și sprijin în urma unui eveniment traumatic. Cu ajutorul îndrumării și iubirii primite de la părinți și apropiați, gândurile și sentimentele neliniștitoare pot începe să se estompeze, iar viața copilului poate reveni la normal, în timp. 

Cum îți ajuți copilul să facă față unui eveniment traumatic

Ai grijă de propria sănătate emoțională

Reacția copiilor la un eveniment traumatic poate fi influențată foarte mult de modul de răspuns al părintelui sau al figurii de atașament. Copiii de toate vârstele – chiar și adolescenții care caută independență – găsesc la părinți confort și liniște în momentele de criză. Dacă ai experimentat evenimentul traumatic alături de copilul tău, este crucial să iei măsuri pentru a face față propriului stres traumatic. Chiar și sugarii pot prelua anxietatea și stresul părinților.

Având grijă de propria sănătate și bunăstare emoțională, vei fi mult mai în măsură să îți ajuți copilul. Întrucât impulsul de a imita este puternic, dacă copilul tău te vede făcând pași pentru a face față efectelor traumei, este probabil să te urmeze.

Acceptă-i stările și sentimentele

Trebuie să ai în vedere că toți copiii reacționează la traume în moduri diferite, iar sentimentele lor pot fi fluctuante. Acum este retras, pentru ca și cinci minute mai târziu să explodeze de furie și apoi să revină la o stare de apatie.  Nu există un mod „corect” sau „greșit” de a te simți după un eveniment traumatic, așa că nu încerca să dictezi ce ar trebui să gândească sau să simtă copilul.

Este important să îți încurajezi copilul să-și împărtășească deschis sentimentele. Spune-i că orice sentimente pe care le experimentează sunt normale și chiar și sentimentele neplăcute vor trece dacă se deschide și vorbește despre ele. Mai ales adolescenții pot fi reticenți în a vorbi despre sentimentele lor cu un părinte, așa că poate ar fi util să apelezi la un alt adult de încredere – un prieten de familie, o rudă, un terapeut, pentru a ajuta copilul să vorbească cu cineva despre sentimentele lui. 

Faceți activități care să ajute vindecarea

Acordă-i copilului timp să se vindece și să sufere după pierderea suferită în urma evenimentului. Asta nu înseamnă că evenimentul trebuie retrăit obsesiv. Este bine să feriți copilul de discuții pe acest subiect, de imagini care i-ar putea trezi amintiri dureroase sau de privitul la știri, unde ar putea vedea lucruri similare. Încurajează, în schimb, activități care îi fac plăcere și care îl țin ocupat, cum ar fi sporturile, jocurile, cititul sau drumețiile.  

Folosiți împreună, în familie, tehnici de respirație, metode de relaxare și alte forme de a gestiona stresul. 

Reconstruiește încrederea și siguranța

Trauma poate modifica modul în care un copil sau un adolescent vede lumea, făcându-l brusc să i se pară un loc mult mai periculos și înspăimântător. Copilului îi va fi mai greu să aibă încredere în ​​mediul social și în oameni. Faceți copilul să se simtă din nou în siguranță. Îmbrățișarea și liniștirea pot ajuta copiii de orice vârstă să se simtă în siguranță. Chiar dacă adolescenții vor încerca să reziste și să evite să fie îmbrățișați și consolați, și pentru ei afecțiunea fizică este încă importantă și îi poate face să se simtă din nou în siguranță.

Stabilirea unei structuri previzibile și a unui program regulat îl va ajuta pe copil să vadă lumea din nou ca pe un loc stabil. Încearcă să menții un program regulat de mese, teme și activități în familie.  

Vorbește despre viitor și fă-ți planuri. Acest lucru poate ajuta la contracararea sentimentului comun în rândul copiilor traumatizați că viitorul este înfricoșător, sumbru și imprevizibil.

Păstrează-ți promisiunile, fii consecvent și fă ceea ce spui că vei face. Astfel vei ajuta la reconstruirea încrederii copilului tău. 

Minimizează expunerea media

Copiii care au experimentat un eveniment traumatic pot fi extrem de vulnerabili la știri sau imagini despre acesta. Expunerea excesivă la imaginile unei crize sau ale unui eveniment tulburător – cum ar fi vizionarea în mod repetat a videoclipurilor pe rețelele de socializare sau pe site-urile de știri – poate crea stres traumatic chiar și la copiii sau adolescenții care nu au fost afectați direct de eveniment.

Limitează expunerea media a copilului la evenimentul traumatic. Nu îl lăsa să urmărească știrile sau să verifice noutăți pe rețelele de socializare. 

Încurajează activitatea fizică

Activitatea fizică arde adrenalina și eliberează endorfine care îmbunătățesc starea de spirit și pot ajuta copilul să doarmă mai bine noaptea.

Găsește un sport pe care copilul să îl agreeze. Activități precum baschet, fotbal, alergare, arte marțiale sau înot, care necesită mișcarea atât a brațelor, cât și a picioarelor, pot ajuta la stimularea sistemului nervos.

Încurajează-ți copilul să iasă afară să se joace cu prietenii sau cu un animal de companie. Programează ieșiri în familie, la drumeții montane sau mici escapade la mare.  Petrecerea timpului în natură poate ușura stresul și poate stimula starea generală de spirit a copilului.

Dincolo de toate aceste sfaturi, este important să comunici cu copilul într-un mod adecvat vârstei. Copiii mai mici, de exemplu, vor răspunde la îmbrățișări liniștitoare și la fraze simple precum „S-a terminat acum” sau „Totul va fi în regulă”. Copiii mai mari, totuși, se vor simți mai în siguranță dacă li se va explica de către un adult exact ce s-a întâmplat și dacă li se vor asculta întrebările și fricile. 

Validează frământările copilului. Evenimentul traumatic poate determina  temeri și probleme fără legătură cu ceea ce s-a întâmplat. Confortul copilului vine din a se simți înțeles și acceptat de către cei dragi. 


Resurse utile:

https://www.cdc.gov/childrensmentalhealth/ptsd.html

https://adaa.org/living-with-anxiety/children/posttraumatic-stress-disorder-ptsd/symptoms

https://www.stanfordchildrens.org/en/topic/default?id=post-traumatic-stress-disorder-in-children-90-P02579

https://www.samhsa.gov/child-trauma/understanding-child-trauma

Citeşte Articolul Întreg pe Sursă