Cum a supravietuit Raed Arafat marilor incompetente ale serviciului de Urgente

1 lună in urmă 1

Raed Arafat, seful Departamentului pentru Situatii de Urgenta, numit in aceasta functie in anul 2014 de premierul Victor Ponta, a reusit sa-si pastreze pozitia de conducere in ciuda a numeroase episoade tragice in care departamentul pe care-l conduce si-a aratat neputinta. Ultimul astfel de episod este tragedia de la Constanta, petrecuta marti 16 februarie, atunci cand o femeie s-a aruncat in gol de la etajul sase din apartamentul cuprins de flacari in contextul in care echipele de salvare au venit fara o autospeciala cu scara.

Procurorii militari au deschis un dosar penal in rem cu privire la interventia pompierilor la incendiul din Constanta sub acuzatia de neglijenta in serviciu.

Neglijenta de la Constanta: ISU nu are nicio saltea pneumatica pentru urgente

Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta Dobrogea din judetul Constanta nu are in dotare nicio plasa de siguranta sau vreo perna pneumatica pentru salvarea persoanelor surprinse de incendiu la inaltime. "Nu avem asa ceva in dotare. Nu avem plasa de siguranta, nu am avut niciodata. Nici perna pneumatica nu avem, a fost prin 2015, dar a fost retrasa pentru ca era foarte veche. Alta in loc nu am primit", a declarat pentru "Adevarul" Anca Chirita, purtatoare de cuvant ISU Dobrogea.

Ziare.com a cerut o oferta pentru saltea pneumatica de la o firma din Turcia specializata in livrarea unor astfel de echipamente. Salteaua are dimensiuni de 8,8m x 6,5m x 2,5m si poate fi folosita pentru sarituri de la 60 de metri. Se instaleaza in 120 de secunde si trebuie manevrata de 3 persoane, iar timpul de reumflare este de 20 de secunde, dupa ce a fost folosita.

Pretul unei astfel de saltele este de 5.700 de euro.

Bugetul Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenta pentru anul 2020 a fost de circa 530 milioane de euro.

Daca ne uitam pe marile platforme de achizitii de la nivel mondial, o saltea pneumatica ce ar fi putut salva viata femeii din Constanta care a cazut de la etajul 6 costa cateva sute de dolari si poate ajunge si la 10.000 de dolari, daca este una de dimeniuni uriase.

Iata o clasificare pentru saltelele pneumatice:

4 m latime x 5 m lungime x2,5 m inaltime - pentru interventii de pana in etajul 5

4.5 m latime x 6 m lungime x2.5 m inaltime: - pentru interventii pana la etajul 7

5 m latime x 7 m lungime x2.5 m inaltime: - pentru interventii pana la etajul 10

6 m latime x 8 m lungime x3 m inaltime: - pentru interventii pana la etajul 13

7 m latime x 11 m lungime x 3.5 m inaltime: - pentru interventii pana la etajul 20

Greutatea unei astfel de saltele pneumatice variaza de la 70 la 155 de kg. Cea mai mare dintre aceste saltele se instaleaza 100 de secunde si se reumfla, dupa ce a fost folosita in alte 45 de secunde. Pretul celor descrise mai sus ajunge la 1.200 de dolari. Cele de 10.000 dolari sunt pentru altfel de interventii.

"Bugetul acestei institutii a crescut in fiecare an. Numai in ultimii ani au cheltuit sute de milioane de euro pe utilzaje, si sa nu ai o saltea. Stiti cum arata o astfel de saltea? Am fost pe la mai multe targuri internationale si le-am vazut, o saltea moderna are o butelie cu aer comprimat, sau mai multe in functie de marime, pentru ca sunt specifice pentru a suporta diverse greutati de impact - nu sunt scumpte, sunt cateva mii de euro, unele chiar sub o mie de euro. Si au niste butelii cu aer comprimat.

Ce declara marti Arafat: "oricum saltele nu erau utile, si pana le umflam noi"... pai ele nu se umfla cu pompa! Nici nu se pune problema asa, ideea e sa-i fi dat o sansa. Cat de greu este sa echipam autospecialele de pompieri cu astfel de saltele? Fiecare masina trebuie prevazuta astfel, e obligatoriu.

Iar timp sigur era. In Bucuresti sunt cateva statii care sunt dotate inclusiv cu aceste autospeciale cu scari, distribuite sa ajunga repede in orice punct din oras. Nu le pui la marginea orasului cum s-a facut la Constanta, unde le-au dus la peste 8 km distanta. Este ilogic. Ratiunea acestor masini este sa se asigure o alta cale de acces rapida. La foc nu te joci, 30 de secunde inseamna enorm. Iar masina pompierilor la Constanta ajunsese sa stea la stop", a declarat Vasile Barbu, presedintele Asociatiei Nationale pentru Protectia Pacientilor.

Seful ISU Dobrogea, Mihail-Cristian Amarandei, a declarat miercuri, ca s-au strecurat niste erori in modul de actiune al pompierilor, dar si ca a fost comunicat eronat ora la care a ajuns autospeciala cu scara.

"Din pacate, s-au strecurat niste erori in ceea ce priveste timpul in care a ajuns la locul interventiei autoscara, autoscara fiind o autospeciala din cadrul altui detasament, Detasamentul Palas. Acesta se afla la o distanta de aproximativ 8-9 kilometri fata de locul producerii incendiului. Din datele ulterioare s-a constatat ca aceasta autospeciala a ajuns in jurul orei 9.41 si nu cum s-a declarat initial, 9,27", a afirmat acesta.

Amarandei a mai precizat ca autoscara trebuia trimisa la locul incendiului in cel mai scurt timp. "In mod normal, avand in vedere datele preliminare, autospeciala de lucru la inaltime trebuia trimisa in timpul cel mai scurt. La momentul respectiv am alertat echipaje de care dispuneam la acel moment la nivelul municipiului Constanta".

Ce a declarat Raed Arafat dupa tragedia de la Constanta

Seful DSU, Raed Arafat, a declarat ca este analizata "componenta cu autoscara" in cazul incendiului, si ca vor fi ascultate si discutiile cu operatorul de la numarul de urgente si vor fi audiati cei care au participat la interventie.

"Analizam acum o componenta a interventiei si este vorba despre componenta cu autoscara. Se stie foarte bine ca Constanta are trei unitati de pompieri. In mod normal, cand ai incendiu la un apartament la un etaj superior, automat trebuie sa fie anuntata autoscara. Municipiul are doua autoscari si sunt noi, nu sunt vechi, din cele care erau in anii 70. Autoscara care era la detasamentul apropiat era defecta, deci din cauza asta au plecat primele masini de interventie din zona apropiata si aceasta autoscara, care este la alt detasament, la 8 kilometri de locul interventiei, tot in municipiul Constanta, in mod normal trebuia alertata imediat si plecata. Aceasta autoscara stim ca a ajuns mai tarziu", a declarat seful DSU.

Raed Arafat a tinut sa mai precizeze ca inspectorul-sef de la ISU Constanta este pe functie de doar cateva luni.

"IGSU a trimis o echipa din Bucuresti tocmai pentru a avea o echidistanta si o neutralitate pe modul in care se face ancheta. Vreau sa subliniez ca inspectorul-sef de la Constanta este abia de cateva zile instalat acolo, temporar, pana cand va fi organizat un concurs pentru ca inspectorul-sef de la Constanta l-am pierdut ca victima a COVID-ului", a mentionat Arafat.

Tragedia de pe Lacul Siutghiol si haosul interventiei echipajelor de urgenta

Episodul de marti este a treia interventie catastrofala a ISU Dobrogea, in cazuri extrem de grave. In februarie 2014, la incendiul devastator de la restaurantul Beirut din Constanta in care au murit trei tinere, pompierii au ajuns cu intarziere la localul care ardea peste drum de sediul lor, apoi au refuzat sa intre sa salveze fetele. In decembrie 2014, la prabusirea elicopterului SMURD in lacul Siutghiol din Mamaia, pompierii au venit cu intarziere la interventie, gresind locul, nu au venit dotati cu cele necesare si nu stiau sa porneasca barca de interventie.

Dosarul catastrofei aviatice din 15 decembrie 2014 a fost clasat de Parchetul General, la 5 ani de la tragedia de neinteles. Pe o vreme insorita cu vizibilitate perfecta, un elicopter performant SMURD s-a prabusit cu patru oameni la bord, in Lacul Siutghiol, la capatul de nord al statiunii Mamaia. Moartea salvatorilor a fost urmata de un lung sir de balbe ale fortelor de interventie, care au demonstrat lipsa de coordonare, lipsa de pregatire si de dotare functionala.

Elicopterul SMURD se intorcea dintr-o misiune medicala. Avea la bord, pe langa cei doi piloti, o doctorita si o asistenta. Tocmai ajutasera o pensionara de 80 de ani, din Tulcea, sa ajunga cu bine la Spitalul Judetean din Constanta.

Interventia echipelor de urgenta a fost insa marcata de un haos complet. Masinile ISU au gresit initial locul unde trebuia sa ajunga, astfel ca in loc de pontonul de la Butoaie au mers la debarcaderul de la Cazino. Apoi barca de salvare a plecat cu pompierii dand la vasle pana in mijlocul lacului, acolo unde se prabusise elicopterul. La medicul Laura Vizireanu, care plutea agatata de resturile elicopterului, a ajuns mai repede un pescar din Ovidiu cu barca sa cu motor.

Supraincarcate, barcile pneumatice ale pompierilor au luat apa, neavand nici macar o galeata la ei, pompierii au fost nevoiti sa scoata apa din barca folosind o sticla de plastic de 2 litri. Mai mult, ei nu erau echipati corespunzator, fiind incaltati cu bocanci si nu cu cizme de cauciuc. La lasarea intunericului a fost cerut ajutorul presei. Operatorii TV au fost chemati sa urce in barca de salvare, fiind dusi pe lac, ca sa lumineze locul accidentului cu proiectoarele camerelor video. De pe mal, alti pompieri tineau ridicate in brate proiectoare care sa bata pe lac si sa lumineze drumul barcilor de salvare.

La o saptamana de la aceasta tragedie guvernul da o ordonanta de urgenta prin care Raed Arafat este desemnat sa coordoneze toate situatiile de urgenta la nivel national, de la accidente, pana la inundatii.

La inceputul anului 2014, Arafat fusese numit seful Departamentului pentru situatii de urgenta creat in cadrul Ministerului pentru Afaceri Interne, departament infiintat prin OUG tot de Guvernul Ponta.

Cazul pacientului ars ajuns cu intarziere in Belgia

La inceputul acestei saptamani, barbatul din Constanta care suferise arsuri grave pe 70% din suprafata corpului si care a fost transferat cu intarziere in Belgia a decedat.

Barbatul a fost victima unui accident de munca. Pacientul a fost transportat initial la Spitalul Judetean Constanta, iar, apoi, in data de 21 ianuarie 2021, a fost transferat la Spitalul "Sfantul Spiridon" din Iasi. In data de 28 ianuarie 2021, misiunea de zbor pentru transferul in Belgia a fost anulata din motive tehnice, conform Departamentului pentru Situatii de Urgenta, iar pacientul a fost internat la Spitalul Clinic de Urgenta Floreasca din Bucuresti.

A doua zi a fost transferat, cu un zbor umanitar operat de Ministerul Apararii Nationale, la Centre des Grands Brules - IMTR din cadrul Grand Hopital de Charleroi din Loverval, Belgia.

Medicul Ciprian Isacu care l-a tratat pe constantean la spitalul din Belgia a spus ca pacientul a ajuns acolo cu patru bacterii si o ciuperca pe care le-a contactat in spitalele din Romania.

"Sunt patru bacterii, plus o ciuperca, dar astea sunt detalii. Am vorbit cu familia. E in viata, se lupta, l-am operat deja de trei ori. Exista un risc minim la nivelul unui picior, dar o sa treaca. (...) Mirosea si era cu niste comprese direct pe piele, nici macar o crema! Au facut inciziile la fasciotomia de la Constanta la dreapta, dar n-au facut in stanga, de aici riscul la nivelul membrului inferior stang si restul... El a venit vineri, in fiecare zi i-a fost schimbat pansamentul si l-am operat de trei ori", a declarat medicul.

Medicii de la Iasi sunt cei care au au solicitat sa fie trimis la o clinica din strainatate. Conform ordinului 2063 emis anul trecut, care vizeaza acest tip de pacienti, responsabilitatea se muta la Ministerul de Interne, la Comitetul pentru Situatii de Urgenta, care timp de cinci zile a cautat loc in clinici de mari arsi in Europa.

Raed Arafat, seful DSU: "S-a incercat peste tot sa gasim loc. Am incercat la Viena, la Gratz, in Germania. Nu s-a gasit loc".

Dr. Ciprian Isacu, medic la Grand Hopital de Charleroi, Belgia: "Comitetul pentru Situatii de Urgenta sustine ca au primit negatii si n-a gasit un loc in Europa si nepoata lui (n.red. - a victimei) cum a gasit la mine in prima zi in care m-a sunat?"

Pe 25 ianuarie, medicii au primit acceptul clinicii din Belgia dupa interventia familiei, iar pe 27 s-a incercat prima misiune de transfer care a esuat din cauza vremii. Pe 28, pacientul a fost urcat in avion si a plecat spre Belgia, insa a aterizat la Timisoara pentru alimentare. Apoi avionul s-a defectat si nu si-a putut continua cursa catre Bruxelles.

Tragedia din Apuseni

In accidentul aviatic produs in 20 ianuarie 2014 in Muntii Apuseni au murit pilotul Adrian Iovan si studenta Aurelia Ion si au fost raniti copilotul Razvan Petrescu si medicii Radu Zamfir de la Spitalul Fundeni, Valentin Calu de la Spitalul Elias, Catalin Pivniceru de la Spitalul "Sfanta Maria" si Sorin Ianceu de la Spitalul Municipal din Beius, judetul Bihor.

Echipa medicala din avion mergea de la Bucuresti la Oradea, unde urma sa preleveze ficatul de la un donator de peste 60 de ani care suferise un accident vascular cerebral.

Epava avionului si victimele au fost gasite de trei localnici, dupa cautari care au durat aproximativ cinci ore si la care au participat pompieri salvatori, jandarmi montani, politisti, salvamontisti, angajati ai Parcului National Muntii Apuseni si localnici.

Pilotul Adrian Iovan a fost gasit incarcerat, iar Aurelia Ion era in stop cardio-respirator, cu hipotermie severa, nemaiputand fi salvata. Toate cele cinci persoane ranite in accidentul aviatic, care au suferit multiple fracturi si traumatisme, au fost internate atunci la sectia de terapie intensiva a Spitalului Judetean de Urgenta din Cluj-Napoca.

Cazul a ilustrat inflatia de institutii in Romania si lipsa lor de coordonare in momentele-cheie. In acest caz, avionul din proprietatea Ministerului Transporturilor efectua o cursa pentru Ministerul Sanatatii, care detine spitalul Fundeni, apeland la un pilot pensionar - Adrian Iovan. Imediat dupa prabusire au fost implicate in recuperarea ranitilor urmatoarele institutii: ISU, MApN, Ministerul de Interne, Politia Locala, Primaria, STS.

Lipsa de coordonare si de asumare de catre un singur comitet de urgenta a operatiunii a facut ca recuperarea echipajului sa se faca cu sase ore intarziere.

Dupa tragedia din Apuseni, familia Aurei Ion a depus plangere penala impotriva lui Arafat. Actiunea penala era motivata de faptul ca Raed Arafat a solicitat interventia cu un elicopter SMURD, desi stia, sustin aparatorii familiei Aurei Ion, ca acesta nu are dotarile necesare pentru a interveni pe timp de noapte si in conditii de ceata.

Raed Arafat declara, despre plangerea penala impotriva sa depusa de familia Aurei Ion, ca "se incearca sa fie gasiti vinovati cu orice pret pentru fiecare deces, pentru orice accident si pentru oricare situatie", iar avocatii "indeamna rudele pentru ca asa pot face bani pe seama lor". El sustine ca nu era in tara la acel moment si ca nici nu avea responsabilitati in misiunea de cautare.

Audiat in dosarul Colectiv

Victor Ponta, Nicolae Banicioiu, Gabriel Oprea, si seful Departamentului pentru Situatii de Urgenta, Raed Arafat, sunt vizati de o plangere penala care a fost formulata in noiembrie 2016 de parintii tinerilor care au murit in incendiul din clubul "Colectiv''.

Cu toti sunt acuzati ca prin felul in care au reactionat dupa cumplitul eveniment au provocat moartea unor tineri care poate mai aveau o sansa la viata. In plangerea penala depusa la Parchetul General, Asociatia Colectiv i-a acuzat pe cei aflati in functii la momentul tragediei de crima, abuz in serviciu, trafic de influenta, omor cu intentie indirecta si inactiune.

Seful DSU a fost audiat in acest dosar abia la finalul anului 2019, in luna octombrie, fara insa sa dea declaratii presei. Acesta a fost insa asteptat la Parchetul General de familiile victimelor tragediei.

"In sfarsit, se pare ca este chemat si Raed Arafat. Eu vreau sa-l intreb cateva lucruri. In primul rand vreau sa-l intreb de ce nu a cerut ajutor in primele zile, ajutorul international care putea fi dat de la Uniunea Europeana. Dupa aceea, am cateva intrebari legate de baiatul meu, Alexandru, cel care pe data de 5 trebuia sa ajunga la Viena si, din pacate, a ajuns pe 7 seara.

As vrea sa-l intreb de ce asa tarziu? De ce ne-a spus ca este ceata la Viena? De ce nu ne-a dat avion decat dupa 2 zile si jumatate? De 4 ani astept raspunsul la aceste intrebari, si eu si familia mea, si de fiecare data ne evita. Speram sa-l gasim de data asta, pentru ca sunt niste intrebari al caror raspuns ne macina puternic", a spus tatal lui Alex Hogea, una din victimele tragediei de la Colectiv.

"Trebuie sa aflam vinovatii, sa ne dea niste explicatii pentru ce s-a intamplat si de ce nu au luat niste masuri la vremea respectiva care ar fi putut salva niste vieti. Trebuie sa ne asiguram ca noi suntem aici sa luptam pana la capat chiar daca sunt unii sau altii care incearca sa tergiveseze sau sa scape. Noi trebuie sa aflam adevarul. (...)Ne uitam si la alte dosare, la dosarul Mineriadei. Vinovatii vor intotdeauna sa scape, vor sa traga de timp, sa se claseze dosare", a declarat atunci si Irina Chelba, sola lui Alex Chelba.

Raed Arafat avea sa declara la cateva zile dupa Colectiv ca daca ar fi avut un copil ranit in tragedia de la Colectiv, l-ar fi tratat intr-unul din spitalele bucurestene, pentru ca nu ar fi existat o alta solutie imediata. El a recunoscut ca spitalele din Capitala au fost depasite in ceea ce priveste capacitatea, insa potrivit acestuia medicii romani sunt oameni competenti, dar care au actionat in conditii sub-optime pentru astfel de situatii. Secretarul de stat a notat ca "nu s-a gresit la interventie, ci din partea celor care arata cu degetul ".

"Arsi sunt in fiecare saptamana in Romania. Arsi mari se trateaza continuu in Romania, conditiile nu sunt cele mai bune, se stie, si pentru asta este un program al Bancii Mondiale [...] de creare a mai multor centre de arsi. In situatia serii de vineri, daca as fi avut un copil l-as fi dus la unul din spitalele din Bucuresti, pentru ca nu aveam in alta parte unde sa il duc", a declarat Raed Arafat. Acesta a sustinut ca pacientii au fost distribuiti la toate centrele de primire urgenta din Bucuresti, care nu erau neaparat pregatite pentru tratarea arsurilor. Toti medicii pot stabiliza un ars critic, care odata stabilizat poate sa fie transferat, potrivit secretarului de stat.

Arafat a sustinut ca interventia autoritatilor din seara tragediei si din zilele ulterioare s-a desfasurat corect, s-a gresit insa din partea celor care "arata cu degetul si acuza fara sa aiba informatii ".

"Hai sa luam interventia - nu s-a gresit, haideti sa luam gestionarea la nivelul spitalelor - nu s-a gresit in situatia de dezastre, asta a fost o situatie de dezastre. S-a gresit din partea celor care arata cu degetul peste tot si acuza fara sa aiba informatii complete. Toata lumea are dreptul sa acuze. Noi, in Romania, in loc sa fim cu totii sudati pentru a face ceva, noi am creat doua tabere si am inceput sa aratam cu degetul ", a declarat seful DSU.

Ludovic Orban, declara la finalul anului 2019, dupa ce in presa aparuse o inregistrare cu interventia autoritatilor la Colectiv ca "indiferent cine a fost la putere, domnul Arafat si-a pastrat functia", dar si pentru ca a avut rezultate.

"Domnul Arafat a mai cazut un guvern, cand au incercat sa il demita in 2011. Au fost demonstratiile din iarna 2011-2012 si pana la urma a cazut Guvernul Boc. Asta a fost interesant, ca indiferent cine a fost la putere, domnul Arafat si-a pastrat functia. A avut si rezultate, in materie de situatii de urgenta, este un om cu mare experienta. Trebuie cantarit intotdeauna pentru a lua o decizie obiectiva, conforma", spunea Orban, atunci premier desemnat al Romaniei.

"Reevaluarea" lui Marcel Vela

In data de 31 decembrie 2019, in timpul videoconferintei cu prefectii pe care a organizat-o in ultima zi din an, ministrul de Interne Marcel Vela l-a atacat dur pe secretarul de stat Raed Arafat, in prezenta acestuia, pornind de la cazul unui copil din provincie care a avut nevoie de transportul aerian nocturn al SMURD, insa acesta nu a fost posibil.

Vela a inceput dialogul cu Arafat intrebandu-l de ce elicopterele SMURD nu se pot deplasa si in timpul noptii, cu exceptia celor din Targu Mures si Bucuresti. Secretarul de stat a raspuns ca nu exista suficient personal de zbor, dupa ce, initial, Vela nu l-a lasat sa intervina peste intrebarile pe care ministrul le lansa in rafala.

"Daca imi permiteti...", a fost prima replica a lui Arafat, intrerupta taios de Vela care voia sa isi termine ideea: "Nu va permit!".

"Un copil putea sa moara din organizari de acest gen, subiective. Mor oameni in Romania din cauza asta. Ce-ati facut timp de 20 de ani?", a continuat retoric Vela, care l-a blocat din nou pe Arafat, in momentul in care acesta a incercat sa raspunda:

"Nu, nu-mi raspundeti, ca stiu ce ati facut", a spus ministrul.

Raed Arafat a invocat faptul ca nu exista suficienti piloti care sa poata pilota elicopterele SMURD. "Si ce asteptati? Angajati piloti. Spuneti de ce aveti nevoie si faceti", i-a replica Marcel Vela.

Doua luni mai tarziu, intrebat despre relatia sa cu Raed Arafat, Marcel Vela a raspuns ca in Ministerul de Interne "contradictiile duc la progres".

"Nu stiu cum ati tras concluzia ca ne-am certat. In MAI, contradictiile, polemica duc la progres, drept dovada ca in viitorul cat mai apropiat se va zbura noaptea si in Arad, Iasi, Craiova si Constanta", potrivit Agerpres.

Si Raed Arafat a venit cu un raspuns: "Noi nu ne-am certat inainte".

Scandalul rudelor de la ISU Dolj

La inceputul anului 2020 presa a relatat, iar ISU Dolj a confirmat ulterior, ca in cadrul institutiei existau in acel moment circa 100 de persoane cu diferite grade de rudenie. Situatia a fost expusa pe larg de un fost angajat al ISU Dolj.

"Sunt copii, foarte multi afini, nepoti, veri... erau oameni care dupa sase ani, atunci cand am plecat eu, nu aveau nici macar o interventie la incendiu sau la un accident, la o salvare. Nu aveau pentru ca erau pilosi care erau pusi sa stea mai deoparte, sa nu aiba nicio problema pentru ca nu se descurcau, nu aveau conditie. Ziceau 'vin la tata, te angajeaza tata la pompieri, iti da salariu, nu trebuie sa mergi tu la interventie ca merg prostii la interventie ca ei se baga in fata si n-au nicio problema'", a povestit Claudiu Ciuca, fost subofiter la ISU Dolj.

Raed Arafat a comentat situatia de la ISU Dolj sustinand ca meseria de pompier este una vocationala, copiii pompierilor de multe ori vor sa fie si ei pompieri, si nu se poate interzice ca ruda cuiva sa participe la un concurs de angajare numai pentru faptul ca este ruda unei persoane din institutie.

"Astfel de situatii exista in toate institutiile, civile, militare, publice, private... oamenii se cunosc, se imprietenesc, se casatoresc, unii devin nasi altii devin fini, totul in interiorul institutiei sau al firmei, dupa ce acestia au fost deja parte din respectiva institutie. Oare ce solutii exista care sa duca la multumirea criticilor din media si a celor care comenteaza lucrurile fara sa cunoasca povestea din spate sau realitatea situatiei? Sa emitem o lege care sa interzica relatiile de prietenie, casatoriile si orice alta interactiune, cu exceptia relatiilor strict profesionale, intre angajatii unei institutii si sa punem dupa aceea pe unii care sa urmareasca angajatii si sa raporteze superiorilor, ca sa putem lua masurile la timp inainte de a se sesiza vreun jurnalist si sa inceapa sa atace institutia si angajatii ei?", a sustinut seful DSU, acuzand atacuri din partea institutiilor de media.

Citeste si:

Parlamentarii raman fara pensii speciale. Deputatii si senatorii au adoptat proiectul de lege cu 357 de voturi "pentru"Premiera in istoria hotilor de lemn de pe Valea Trotusului. Un camion supraincarcat s-a intors in padure sa descarce bustenii incarcati ilegalProblema voucherelor de vacanta omora turismul pentru ca bugetarii nu le meritaKelemen Hunor, despre sporurile bugetarilor: "Nu te obliga nimeni sa lucrezi la stat daca sunt atat de multe pericole la fiecare colt"Surpriza uriasa de la Consiliul Legislativ. Fostul deputat PSD, Florin Iordache, avizeaza pozitiv proiectul de lege de desfiintare a Sectiei Speciale
Citeşte Articolul Întreg pe Sursă