Cum a fost salvat Clujul de la „depresie” cu bani europeni. Emil Boc: Totul e să știi ce să ceri, să nu furi și să te implici

1 lună in urmă 2

Despre Cluj-Napoca se spune că a fost un oraș în pragul depresiei. Este un concept care doar pe alocuri are legătură cu psihologia. Astăzi, Cluj-Napoca este unul dintre orașele a căror dezvoltare este strâns legată de fondurile europene. Și nu este vorba numai despre autoritatea locală, e vorba despre antreprenori, e vorba de mediul de afaceri, de mediul universitar și de foarte mulți cercetători. Există acest mit: că fondurile europene sunt greu de accesat, ba chiar că trebuie să cunoști pe cineva ca să le obții. Exemplul Clujului vine să contrazică acest mit.  

La o primă vedere, filosofia de dezvoltare a orașului se înscrie în jurul a trei idei-cheie: verde, digital, rezilient, iar la succes au contribuit deopotrivă antreprenori, mediul academic, cercetători și administrația locală.

În Cluj-Napoca, administația locală spune că la fiecare leu plătit prin taxe și impozite locale, Primăria reușește să aducă 2,5 lei din fonduri europene.

În ultimii ani, 200 de milioane de euro s-au dus în proiecte deja executate, alte 200 sunt în proiecte în curs de implementare și vreo 2 miliarde sunt în pregătire. Pe bună dreptate, vă întrebați, poate, pe ce s-au cheltuit toți acești bani?

Spațiu redat pietonilor

Există un trend internațional de pietonalizare, de recuperare a spațiului public ocupat de mașini, care a început să prindă cheag și în România. O mare parte din acești bani s-au dus în recuperarea și modernizarea acestor zone în care a fost interzis accesul mașinilor, cu piste pentru biciclete, iluminat inteligent, pubele care transmit prin SMS când sunt pline, internet wireless, zone de încărcare pentru biciclete și trotinete electrice.

Dacă nu erau proiectele europene, toată povara financiară cădea strict pe taxe și impozite.

Ovidiu Câmpean, director în Primăria Cluj-Napoca: Piața Unirii, un alt proiect finanțat din fonduri europene. Aici erau patru benzi de mașini cu parcări, standuri de taxi, iar în acest moment a devenit punctul central de atracție al orașului, vara sunt terase, evenimente publice. Am crescut și calitatea spațiului public în zona centrală.

Iluminat controlat din telefon

Din nou am insistat pe calitate: avem iluminare led care poate fi controlată cu o aplicație de pe telefonul mobil de către colegii din Primărie, la sisteme de irigat inteligente cu senzori de ploaie, astfel încât copacii pe care i-am plantat să fie irigați.

Cătălin Nunu, jurnalist Digi24: Cât a durat să puneți toate astea în practică?

Ovidiu Câmpean, director în Primăria Cluj Napoca: Am avut și câteva termene-record. Opt luni pentru Piața Lucian Blaga. Se va crea o axă nord- sud pietonală, dar și turistică, pentru că va avea legătură cu Piața Muzeului și cu Cetățuia, un alt proiect pe care îl pregătim pentru următoarea perioadă.

Deci încercăm din fonduri europene să îmbinăm aceste proiecte, astfel încât să avem o dezvoltare coerentă la nivelul orașului. O să vedeți că avem un plan integrat și pentru cartierele orașului, Până în 2023 ne-am propus să finalizăm zona de centru, dar avem câteva proiecte-pilot și în cartiere.

Primul oraș cu autobuze fără șofer?

Cătălin Nunu, jurnalist Digi24: Care este orizonul de timp?

Ovidiu Câmpean: Cred că până în 2028 ne dorim să avem un transport public 100% nepoluant, ecologic, avem deja 41 de autobuze electrice finanțate din fonduri europene. Ne propunem să fim primul oraș din România care introduce autobuze cu hidrogen sau chiar autobuze autonome, fără șofer, dar pe lângă asta, avem și o componentă verde.

Pe lângă mobilitatea sustenabilă, care are un rol important în reducerea poluării și creșterea calității aerului, avem și un program de investiții peste 150 de milioane de euro, se numește „Clujul Verde” și ne propunem să amenajăm peste 100 de hectare de spații verzi noi. Deci, este clar o direcție între un Cluj neutru din punct de vedere al impactului asupra climei.

Sistem unic în România de scurgere a apelor pluviale

Lăsăm Piața Unirii și mergem spre bulevardul Regele Ferdinand, o altă investiție din bani europeni.

Ovidiu Câmpan: Suntem pe strada Regele Ferdinand, am încercat să introducem și aici câteva elemente de smart city, bănci cu posibilitatea de încărcare a telefonului mobil, sistem de iluminat cu LED, dar avem și un sistem de scurgere a apelor pluviale nou, cred că este în premieră introdus în România, integrat în bordură, ca să eliminăm toate acele grătare care puteau provoca accidente pentru bicicliști. Pe lângă pista de biciclete pe care am prevăzut-o, avem și o bandă dedicată pentru transport în comun.

sistem pluvial piste biciclete cluj Cluj-Napoca are un sistem unic în România de scurgere a apelor pluviale prin borduri, pentru a face sigure pistele de biciclete Foto: captură video Digi24

Cătălin Nunu: Ce avem aici?

Ovidiu Câmpean: Avem și stații de încărcare pentru biciclete și trotinete electrice, Încercăm să devenim cât mai electrici, să asigurăm o mobilitate nepoluantă în oraș.

Pubele de gunoi care trimit SMS-uri

Sistemul acesta de pubele inteligente este o idee venită de la clujeni, prin proiectele de bugetare participativă. Arată cât de încărcată este pubela și transmite această informație firmei care trebuie să colecteze. Este alimentată printr-un panou solar.

Cătălin Nunu: Când cineva vine cu o mașină electrică în centrul orașului trebuie să și plătească pentru încărcare?

Ovidiu Câmpean: Nu, încărcarea este gratuită. Avem o Hotărâre de Consiliu Local prin care încărcarea este gratuită, trebuie doar să plătească costul parcării în zona centrală.

În plus, în oraș, internetul wireless este gratuit și în toată zona centrală au fost instalați astfel de stâlpi „trei în unul”: iluminat, camere de supraveghere și routere pentru internetul wireless. 

Emil Boc: Știți unde sunt proceduri grele la fonduri europene? La furat! Dacă vrei să furi, nu scapi

Multe dintre centrele oraşelor din România au ieșit din comunism cu clădirile ponosite, fără alei pietonale, fără infrastructură pentru transportul alternativ. Lipsa fondurilor au ținut așa situația două decenii, dar banii europeni au început să schimbe fața multor orașe. S-a întipărit ideea că fondurile de la Bruxelles înseamnă „bani gratis”. Ei au, totuși, un preț: un amestec de idei, strategii, muncă și ceva hotărâre, deși se vorbește de birocrație și proceduri grele.

Emil Boc, primarul municipiului Cluj-Napoca:  Știți unde sunt proceduri grele cu fonduri europene? La furat! Dacă vrei să furi, da, e greu cu fondurile europene, că nu scapi. Dar dacă ești cinstit și ești corect, ai toate șansele să aduci „bani gratis” în țara ta, în comunitatea ta.

Până la urmă, aceste fonduri, care sunt din Fondul de Coeziune al Uniunii Europene, tocmai acest lucru îl urmăresc, să diminueze decalajele de dezvoltare și de condiții de viață dintre Uniunea Europeană și România. Or, dacă aceste fonduri nu sunt folosite pentru acest scop, atunci practic ratăm șansa pe care Uniunea Europeană ne-a întins-o de a duce o viață mai bună aici, la noi acasă.

Ministrul Boloș spunea la un moment dat că adevărata rezervă de aur a României o reprezintă fondurile europene. Are mare dreptate.

În al doilea rând, sunt atât de importante, pentru că sunt gratis, oameni buni. Dacă noi n-am fi avut fondurile europene, Clujul ar fi fost poate sub jumătate ca nivel de dezvoltare față de ce are astăzi.

Proiecte de 3 miliarde de euro

Emil Boc mai spune că în prezent Primăria lucrează la pregătirea unor proiecte în valoare de trei miliarde de euro din fonduri europene ce vor veni în noul exercițiu financiar pentru modernizarea orașului care își propune să aibă transport public complet verde până în 2028.

Cătălin Nunu: Cât dintr-un euro în Cluj e folosit din bani europeni?

Emil Boc: Din fiecare 2 lei pe care îi plătește clujeanul, noi aducem 5 lei din fonduri europene. Până acum am executat deja proiecte de 232 de milioane de euro, absorbite și implementate din fonduri europene. În acest moment, avem în derulare proiecte de 190 de milioane de euro și avem în pregătire alte proiecte în valoare de 3 miliarde de euro. Aici, evident un miliard este pentru proiectul metroului, dar mai avem pe lângă acestea proiecte green, digital și, în ansamblu, educație și calitatea vieții. La acestea lucrăm acum, pentru că în momentul în care se apasă butonul, undeva spre mijlocul acestui an sau spre partea a doua a anului, noi să fim cu proiectele la masă, depus și să le implementăm. Dar pentru asta ne pregătim deja din 2020 și chiar din 2019.

„Vrem ca orașul nostru să fie ca Amsterdam, Bruxelles, Viena”

Cătălin Nunu: Cu cine lucrează Primăria Cluj, de unde ia pulsul, astfel încât să știți de ce e nevoie în oraș?

Emil Boc: Noi ne uităm în primul rând la Europa. Noi vrem ca orașul nostru să fie ca Muenchen, ca Amstedam, Bruxelles, Viena.

Apoi ne uităm ce finanțează Uniunea Europeană. Deci dacă vin cu proiecte care înseamnă green, autobuze electrice, transporturi nepoluante, parcuri, spații verzi, locuri de joacă, păduri parc, Uniunea le finanțează 100%.

„Orice ștampilă din România este o sursă de micro-corupție”

A doua componentă este, și știți bine, pandemia e exacerbat și mai mult, importanța digitalizării, adică nu de a fi un scop în sine digitalizarea, ci de a aduce prin tehnologie un avantaj cetățeanului. Asta înseamnă ca noi să emitem toate autorizațiile, avizele, în format online, omul să nu vină să stea la coadă, să nu stea după o ștampilă, pentru că orice ștampilă în România, știți, este o sursă de corupție, micro-corupție. E nevoie de o ștampilă, funcționarul ăla poate. Dar în momentul în care ai trecut pe proceduri digitale, s-a terminat și cu ștampila, și cu mica corupție, care enervează cetățeanul. Aia mare îl sărăcește, aia mică îl enervează.

Șansa ca românii să aibă salarii mai bune și viață ca în Europa

Cătălin Nunu: Vă loviți de rezistență, ați pomenit situații în care poate că ați luat de la șoferi ca să dați la pietoni?

Emil Boc: Oh, da! Stați să ne înțelegem. Eu nu sunt pus aici să aprind și să sting lumina ca primarul. Dacă ai fost ales, ai fost ales să îți asumi și câteva lucruri care sunt nepopulare. Să nu credeți că nu am tolba plină de înjurături când am luat două benzi de circulația din centrul orașului și le-am transformat în zone pietonale. Și aici mă duc la etapa următoare și cea mai importantă, când trecem la nivelul metrou și tren metropolitan. Nu vom putea construi doar în interiorul Clujului, trebuie să ne gândim la o zonă metropolitană extinsă.

Cătălin Nunu: E un mit că banii sunt foarte greu de obținut?

Emil Boc: Dacă vrei cu adevărat poți! Așa este și cu fondurile europene. Totul este să știi ce să ceri, să faci documentații corecte, să nu furi și nu în ultimul rând, să te implici în fiecare zi în implementarea lor. Uniunea Europeană ne-a întins acum două mâini. Pentru 7 ani vom avea mai mult decât am avut pentru ultimii 14 ani. Acum este șansa de a avea românii ocazia să aibă, prin fonduri europene, salarii mai bune și calitatea vieții ca în Europa.

Citeşte Articolul Întreg pe Sursă