Colectiv, 6 ani. Filmul evenimentelor din noaptea de 30 octombrie 2015

4 săptămâni in urmă 37

Astăzi se împlinesc şase ani de la cea mai mare tragedie care a lovit România. Incendiul de la Colectiv a luat viaţa a 64 de oameni, iar cei rămaşi în viaţă au dus lupte grele pentru recuperare.

Şase ani de la tragedia din Colectiv

Galerie (7)

Şase ani de la tragedia din Colectiv

Profimedia/Shutterstock/Getty Images

Domnule ofiţer, nu puteţi să-mi daţi şi copilul înapoi?

Pe 30 octombrie 2015, peste 200 de persoane luau parte la concertul trupei rock "Goodbye to Gravity". Coşmarul a început în momentul în care tavanul şi pereţii clubului au fost cuprinse de flăcări.

Subsolul fostei clădirii Pionierul a devenit în acea noapte mormântul a zeci de oameni şi începutul unor ani de chin pentru alţii.

Filmul tragediei care a schimbat destinul multor familii

După seara de 30 octombrie 2015, 64 de tineri au murit. Unii au sfârşit chiar atunci, în foc. Alţii mai târziu, în urma arsurilor grave şi a bacteriilor pe care le-au luat din spitale. Aproape 200 au fost răniţi, mulţi au rămas mutilaţi.

  • La ora 22:32:00, se observă cum se aprind artificiile montate pe un suport situat lângă stâlpul schelei tehnice ce deserveşte scena. Acestea ard timp de 16 secunde, iar scânteile rezultate în urma arderii sunt orientate direct către stâlpul de susţinere al imobilului, situat în partea stângă în imediata apropiere a scenei.
  • La ora 22:32:16, imediat după ce artificiile s-au stins, se observă cum spaţiul dintre stâlpul de susţinere al imobilului şi scenă rămâne în continuare luminat, iar lumina creşte foarte repede în intensitate acoperind o suprafaţa tot mai mare.
  • La ora 22:32:26 se observă cum tavanul situat între stâlpul de susţinere al imobilului şi scenă arde, iar din acesta încep să cadă bucăţi incandescente.
  • La ora 22:32:35 suprafaţa tavanului care arde creşte foarte repede, flacăra devine violentă, iar primele persoane se îndreaptă spre ieşire. Mai departe, suprafaţa tavanului cuprinsă de flăcări creşte extrem de repede, iar în aproximativ un minut de la iniţiere focul ajunge în dreptul camerei de supraveghere nr. 2, care este montată pe stâlpul de susţinere al imobilului situat diametral opus faţă de locul de unde a început incendiul.
  • La ora 22:33:01, se observă că în interiorul clubului se află un număr mare de persoane care sunt strânse în jurul spaţiului deschis de unde se face accesul în holul de unde se iese afară din club. Imediat, fumul devine foarte dens cuprinzând întregul club", potrivit documentelor din ancheta procurorilor Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Şase ani de la cea mai mare tragedie din România

Amploarea tragediei a determinat Ministerul de Interne să instituie planul roşu de intervenţie. A urmat însă un lung şir de gafe ale autorităţile. Care iniţial au spus că pot salva răniţii în spitalele româneşti. Dar n-a fost aşa. Târziu, când au văzut că sunt depăşite de situaţie, au fost de acord să-i transporte pe unii la spitale din străinătate.

La câteva zile, pe 4 noiembrie 2015, premierul Victor Ponta demisiona, după un amplu protest la care au participat peste 25.000 de oameni.

Luni de zile după dezastrul din Colectiv, s-a vorbit mult despre modul dezastruos în care instituţiile statului au intervenit atunci, punct de vedere susţinut în principal de martorii acestei cumplite tragedii, dar care a fost respins de către autorităţi.

În 2016, la un an de la tragedie, un monument în formă de înger a fost inaugurat în faţa clubului Colectiv din Bucureşti în memoria celor 64 de persoane care şi-au pierdut viaţa în incendiu.

Cauzele tragediei de la Colectiv

În martie 2016, la cinci luni după incendiu, Institutul de Securitate Minieră şi Protecţie Anti-explozivă (INSEMEX) a prezentat raportul privind incendiul din Colectiv.

Potrivit acestuia, principala cauză a incendiului din clubul Colectiv a fost materialul folosit pentru antifonarea sălii, respectiv spuma poliuretanică. Filmul tragediei relevă că tinerii din club au avut doar 153 de secunde să se salveze, iar expertiza INSEMEX arată că în doar 35 de secunde concentraţia de monoxid de carbon a crescut de 2.000 de ori şi s-a menţinut astfel aproape două minute.

Documentul menţionează că, după aprinderea artificiilor pentru a doua oară în timpul concertului trupei Goodbye to Gravity, o scânteie a ajuns pe stâlpul de lângă scenă, acoperit cu burete de antifonare, iar în patru secunde flăcările au ajuns şi la tavan, iar în scurt timp din plafon au început să cadă picături fierbinţi de spumă poliuretanică topită.

Spuma poliuretanică este considerată un combustibil periculos, din cauza uşurinţei cu care se aprinde, a combustibilităţii ridicate şi a toxicităţii mari a gazelor de ardere produse.

Specialiştii în incendii de la Petroşani arată în raport că spuma poliuretanică se descompune în general la 180 de grade Celsius şi la aproximativ 300 se autoaprinde. În club, temperatura a ajuns la peste 600 de grade Celsius, iar la nivelul tavanului au fost peste 1.000 de grade.

Raportul INSEMEX menţionează că viteza de propagare a flăcărilor de fost de 2,3 metri pe secundă, astfel că jumătate de tavan s-a aprins instantaneu.

Cadrul metalic de pe care au fost lansate artificiile se afla la nici patru metri de stâlpul care s-a aprins. Camerele de supraveghere au surprins momentul în care solistul trupei Goodbye to Gravity observă flacăra, la şapte secunde de când artificiile nu mai ardeau.

În club existau cinci extinctoare, depozitate însă într-o încăpere separată, în care era şi tabloul electric. Inginerii de la Petroşani au găsit după încendiu un singur stingător care fusese folosit.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News!

Citeşte Articolul Întreg pe Sursă