Cine vor fi prietenii talibanilor? Cum se văd lucrurile din Pakistan

1 lună in urmă 16

Au talibanii prieteni? Răspunsul ar fi greu de argumentat. Talibanii au interese şi ştiu să şi le negocieze foarte bine. Moneda pe care o oferă la schimb este, în cele mai multe cazuri, violenţa, dar au şi alte avantaje pe care le folosesc ca să obţină ce îşi doresc. Prezenţa grupării la conducerea Afganistanului ridică probleme mari nu doar pentru populaţia afgană, dar şi pentru fiecare vecin al ţării.

Nimeni nu se simte comod cu talibanii la putere, pentru că nimeni nu are de fapt încredere în ei. Pakistanul a pendulat mereu între SUA şi talibani. Are sau nu această ţară influenţă asupra noului regim de la Kabul? Safdar Sial, analist cercetător la Institutul pentru Studii de Pace din Pakistan, explică într-un interviu pentru Digi24 cum se văd lucrurile de la Islamabad.

Repoziţionarea relaţiei Pakistan-talibani

Cristina Cileacu: Safdar Sial, Pakistanul este o ţară care i-a ajutat atât pe americani să lupte împotriva terorismului, în Afganistan, cât şi pe talibani, pentru a prelua din nou puterea din ţară. Cum vede acum Pakistanul întreaga situaţie din Afganistan?

Safdar Sial, analist-cercetător la Institutul pentru Studii de Pace din Pakistan: Aşa este, Pakistanul a contribuit mult, cum ai spus şi tu, la aducerea talibanilor la masa negocierilor. Şi comunitatea internaţională a recunoscut acest efort al părţii pakistaneze şi după acordul de la Doha, aceeaşi recunoaştere a venit şi din partea celor mai multe ţări aliate SUA, ţări NATO. Cred că în acest moment Pakistanul este precaut cu privire la această situaţie, pentru că deşi talibanii au preluat puterea, sunt foarte multe îngrijorări în Pakistan, pentru că situaţia din Afganistan acum este una foarte fluidă. Nu ştim spre ce direcţie va merge formarea noului guvern şi apoi cum va fi asigurată securitatea Afganistanului, mai ales acum, după atacurile de pe aeroportul din Kabul. Cred că Pakistanul simte că întreaga situaţie se poate termina foarte prost pentru el. Dacă nesiguranţa şi violenţa vor pune stăpânire pe Afganistan, atunci implicaţiile pentru Pakistan vor fi foarte grave. Iar aceste implicaţii nu au legătură doar cu securitatea, dar şi cu politica şi economia.

Jihadiştii din Pakistan prind curaj

Tehrik-i-Taliban Pakistan este varianta pakistaneză a talibanilor din Afganistan. Gruparea teroristă şi-a intensificat activităţile şi înrolează tot mai mulţi adepţi, imediat după ce trupele aliate au pierdut Kabulul, tocmai pentru a profita de moment. Iar acest lucru nu are cum să fie privit cu ochi buni de puterea de la Islamabad, pentru că scopul acestei organizaţii este declanşarea jihadului în Pakistan.

Cristina Cileacu: Dacă ar trebui să descrii situaţia dintre Pakistan şi talibani, cum ai face-o?

Safdar Sial: Există un discurs internaţional, acela că Pakistanul are multă influenţă asupra talibanilor-afgani. Dar dacă ar fi să facem o analiză retrospectivă, să ne întoarcem la războiul sovieto-afgan, ştim foarte bine că după aceea, acest teren militant al Afganistanului a apărut după această situaţie, iar talibanii erau practic actorii militanţi care au apărut din acea situaţie. Pakistanul a încercat să ajungă la un fel de pace şi stabilitate în Afganistan.

În acelaşi timp, nu ar trebui să uităm că Pakistanul are îngrijorări legitime pentru ce se întâmplă în Afganistan, cum am spus mai devreme, privind securitatea, politica, naţionalismul paştun, comerţul şi economia, unde Pakistanul încearcă să fie conectat în regiune la iniţiativele pe care le are China. Treptat, dacă ar fi să rezum, Pakistanul nu mai are acest tip de influenţă asupra talibanilor-afgani, cum obişnuia să aibă. Şi sunt mulţi factori care explică asta. Aş vrea să mai spun un lucru, pe care l-au subliniat comunitatea internaţională şi media: dacă Pakistanul are atâta influenţă asupra talibanilor, de ce se simt reticenţi să acţioneze împotriva TTP, gruparea Tehrik-i-Taliban Pakistan (n.r. talibanii pakistanezi), care prosperă în Pakistan din 2007? În mod similar, am citit nişte analize şi declaraţii ale talibanilor afgani, din care nu rezultă niciun fel de atitudine sau comportament care să spună că aceştia acţionează în numele Pakistanului. Au spus că TTP este problema Pakistanului. Aşadar, nu sunt gata să acţioneze împotriva TTP, pe care mulţi îi descriu ca pe un activ al talibanilor afgani. Ar trebui să fie anumite reglaje tactice şi „căsătorii de convenienţă”, să le spun aşa, între Pakistan şi talibani. Dar dacă facem calcule analogice şi strategice, talibanii sunt foarte inteligenţi, ştiu foarte bine care le sunt interesele strategice şi cum să şi le păstreze, atât în Afganistan, cât şi în regiune şi cred că fac deja asta de mult.

O graniță lungă de 2.500 de km

Serviciile secrete pakistaneze au fost constant acuzate că fac un joc dublu: pe de o parte păstrează legătura cu jihadiştii, pe de alta sunt implicate în lupta împotriva lor. Provincia Balochistan, din estul Pakistanului, este o regiune cunoscută pentru prezenţa grupărilor teroriste, care profită atât de terenul deosebit de accidentat, cât şi de graniţa comună cu Afganistanul, pentru a-şi derula activităţile. Ţinta lor preferată sunt chiar instituţiile de securitate pakistaneze.

Cristina Cileacu: Vom reveni la ceea ce ați spus legat de pierderea influenţei asupra talibanilor, dar din moment ce ați menţionat TTP, întrebarea mea este: talibanii îşi au baza în Quetta, în Balochistanul pakistanez. De acolo, ei, împreună cu membri ai al-Qaida, ai aripii Haqanni, traversează după bunul plac din Pakistan în Afganistan şi invers. Ce înseamnă asta pentru securitatea ţării dvs şi pentru regiune?

Safdar Sial: Să clarific această idee, conform căreia talibanii operează din Quetta, din interiorul Pakistan, pentru că este un discurs vechi, lucrurile s-au schimbat drastic în trecutul apropiat. Deci îngrijorările de securitate pe care Pakistanul le are sunt legate de graniţa comună care are mai mult de 2500 de km. La graniţa pakistaneză sunt două provincii, Khyber Pakhtunkhwa şi Balochistan. Acestea au o istorie de conflicte şi violenţă a militanţilor. Iar în Khyber Pakhtunkhwa a fost mereu vorba de talibanii pakistanezi, de cei afgani, de alţii care folosesc zona pentru a traversa ilegal graniţa şi pentru infliltrări din ambele părţi, cum spuneai şi tu. La fel, dacă ne uităm la Balochistan, este insurgenţă naţionalistă în zonă, o fază a ei se derulează chiar acum, şi în mod normal diferiţi lideri insurgenţi s-au adăpostit în Afganistan. Deci, este o discuţie în Pakistan legată de ceea ce se va întâmpla cu aceşti lideri militanţi şi comandanţi ai TTP, dar şi ai altor grupuri, care sunt în interiorul Afganistanului. Pe măsură ce situaţia se schimbă acolo, ce se va întâmpla cu ei? Toate aceste evoluţii vor avea cu siguranţă anumite consecinţe asupra Pakistanului.

Naționalismul paștun, în ascensiune în Pakistan

Cristina Cileacu: Tahafuz este o mişcare naţionalistă din Pakistan, foarte activă, care luptă şi susţine minoritatea paştună din ţara dvs. Înseamnă ceva noua putere de la Kabul, talibanii, în ceea ce priveşte mişcarea naţionalistă pakistaneză?

Safdar Sial: Şi asta este legată cu sensibilităţile istorice ale Pakistanului, pentru că dacă ne întoarcem în urmă cu 30-40 de ani, atunci era această mişcare uriaşă Paștunistan, iar Pakistanul nu îşi doreşte ca vreo mişcare naţionalistă paștună să renască nici de-a lungul graniţei, nici în Pakistan, nici în Afganistan, pentru că asta ar duce la tendinţe separatiste similare în cadrul facţiunilor paștune. Aceste lucruri sunt foarte conectate cu sensibilităţile istorice. Asta nu înseamnă că mişcarea paştună Tahafuz încearcă să refacă mişcarea istorică (n.r. Paștunistan). Aceasta este practic o mişcare socială, sunt o serie de îngrijorări legitime ale comunităţii paștune care trăieşte de-a lungul graniţei, pentru că violenţele teroriste şi operaţiile militare au cauzat refugiaţi interni în regiune. Aşadar, sunt oameni care şi-au părăsit pământul natal şi de aceea infrastructura, şcolile, afacerile, toate acestea au fost afectate din cauza conflictului, aşa că ei spun că trebuie reabilitate toate acestea care au fost afectate din cauza conflictelor.

Ce aşteaptă vecinii de la guvernul taliban

Mullahul Hibatullah Akhundzada, conducătorul taliban care a rămas în umbră până acum, va conduce noul guvern de la Kabul. El este un fel de lider suprem, pe modelul guvernului din Iran, iar sub el vor lucra un preşedinte şi un premier. Talibanii încep, deci, să se ocupe de organizarea statului, dar acest lucru deranjează grupările radicale care consideră că s-a abandonat calea jihadului. Provocările pe care chiar talibanii le vor avea cu terorismul sunt consistente.

Cristina Cileacu: Dacă revenim la Afganistan, vedem că talibanii sunt provocaţi de alte organizaţii teroriste, dar în acelaşi timp se străduie să formeze un guvern. , să vedem dacă vor reuşi să formeze unul. Avem, de partea cealaltă, populaţia afgană speriată de regimul talibanilor şi vrea să părăsească ţara. Să spunem că este un fel de război civil, pentru că nu este încă un război civil total. Ce aşteptări sunt în regiune, ce aşteptări are Pakistanul din aceste două condiţii: atacurile teroriste şi migraţia populaţiei afgane.

Safdar Sial: Toate ţările din regiune şi de dincolo de ea, vor pace şi stabilitate în Afganistan. Pentru că asta are multe de a face cu pacea regională, cu conectivitatea, cu progresul economic şi comercial. Deci, cred că asta vor toate ţările din zonă şi aici avem un fel de consens. În al doilea rând, nimeni nu doreşte ca insecuritatea şi violenţa din Afganistan, cum spuneai tu, războiul civil, dacă s-ar întâmpla, să afecteze diferite direcţii. Ţările din Asia Centrală au şi ele alte grupuri de militanţi, unele dintre ele sunt şi în Afganistan, şi nimeni nu ar vrea ca aceste grupări să devină mai puternice decât talibanii şi să ofere un imbold pentru alte grupări.

În mod similar, chinezii sunt interesaţi să nu prindă putere militanţii care pot ameninţa provincia Xingjiang, care are graniţă cu Afganistanul.

Despre Pakistan am spus deja că avem multe grupări militante care pot fi impulsionate, pentru că ar urma un efect de cascadă în Pakistan.

Nici Iranul nu îşi doreşte tulburările pe care un război civil le-ar provoca la graniţele sale. Toate ţările din regiune vor pace, pentru că ştiu că securitatea, economia şi situaţia lor politică depind enorm de situaţia din Afganistan.

ISIS se întărește și se regrupează

Cum ai spus, diferitele grupări teroriste din Afganistan vor fi o provocare foarte mare pentru talibani. Cum am văzut în cazul atacurilor de la Kabul, revendicate de ISIS-K, vor încerca să îşi consolideze poziţia. Cu doar un an înainte, toată lumea spunea că ISIS a fost învins în Afganistan. Dar sunt şi rapoarte care spun că din mai anul trecut, dacă am dreptate, îşi întăresc poziţia din Kabul, după ce au fost învinşi în provinciile Nangarhar şi Kunar. Sunt şi rapoarte care spun că anumiţi membri discreditaţi, chiar şi reţeaua Haqanni şi alte grupări militante, pot să adere la ISIS în viitor, când vor simţi că talibanii afgani au acceptat compromisul şi şi-au abandonat agenda originală de a stabili ordinea islamică prin jihad. Putem spune ceva ce este obişnuit în rândul militanţilor, şi anume că anumiţi membri simt că organizaţia lor de bază deviază de la scopul original al jihadului şi vor dori să se alăture unor grupări şi mai violente. Aceste tendinţe vor forţa mulţi membri ai diferitelor grupări, inclusiv ai talibanilor afgani, să se alăture ISIS. Aşa că nu putem spune că ISIS a fost complet învins, pentru că sunt în proces de întărire şi regrupare în Kabul şi vor continua să facă acest lucru.

La fel se întâmplă şi cu grupările militante din Asia Centrală, multe dintre ele ameninţă chiar şi China, cum face Partidul Islamic din Turkistan şi alte grupări internaţionale, al-Qaida, care o vreme a intrat în umbră, au fost discreţi, pentru că au vrut să faciliteze reconcilierea politică a talibanilor afgani cu SUA şi alte state din lume. Aşa că nu au vrut să creeze niciun fel de probleme pentru talibani, dar asta nu înseamnă că au fost învinşi, eliminaţi, doar şi-au mutat infrastructura în altă parte.

Lupta internă între diferitele organizaţii teroriste şi talibani în Afganistan vor continua, situaţia nu este rezolvată, la fel şi în cazul conflictului dintre talibani şi alte grupări naţionaliste afgane, facţiuni. Şi acestea vor continua, pentru că până acum nu ştim ce formă va avea guvernul nou din Afganistan va avea. Talibanii spun că vor forma un guvern incluziv, dar nu ştim care va fi componenţa acelui guvern şi cum va funcţiona.

Războiul împotriva terorii continuă

Terorismul este şi mai greu de combătut de când Statele Unite şi aliaţii s-au retras din Afganistan. Este dificil de măsurat gradul de influenţă pe care serviciile de intelligence ale statelor din zonă le au asupra jihadiştilor din Afganistan, chiar dacă legăturile dintre tabere sunt vechi. Un lucru este cert: presiunea pe care prezenţa Vestului o punea pe grupările teroriste nu poate fi replicată de nimeni.

Cristina Cileacu: Serviciile de securitate pakistaneze sunt cunoscute pentru că s-au ocupat de talibani de la apariţia grupului, de la jumătatea anilor 90. Dacă facem un scenariu, ne putem da seama cum ISI (n.r. serviciul de securitate pakistanez) se va implica mai departe în lucrul cu talibanii?

Safdar Sial: Cum am spus mai devreme, asta este imposibil, pentru că sunt implicaţii de securitate uriaşe. Talibanii au ajuns la Kabul prin susţinerea comunităţii internaţionale. În ultimii doi ani, talibanii au călătorit prin diferite capitale din lume, deci probabil că s-a crezut că aceasta este ultima şansă, ultima opţiune rămasă pentru reconcilierea politică cu talibanii. Dar Pakistanul ştie foarte bine şi a învăţat această lecţie, că de câte ori vreo mişcare ideologică se întăreşte la graniţa lui, vor fi implicaţii uriaşe pentru Pakistan, pentru că terenul militanţilor din Pakistan este unul divers, sunt foarte multe grupări religioase militante, extremiste, care dacă vor vedea că o nouă grupare ideologică în vecinătate devine atât de puternică şi a ieşit de sub controlul comunităţii internaţionale şi nu fac compromisuri pentru vreo platformă de lucru din lume, asta doar îi va încuraja să facă ceva asemănător, copie la indigo, în propria noastră ţară. Asta s-a întâmplat deja la invazia americană de după 11 septembrie 2001. Până în 2004 au fost atât de multe grupări militante în Pakistan şi toate au fost încurajate de evenimentele din Afganistan.

Efectele crizei din Afganistan

Cristina Cileacu: Safdar Sial, cunoaşteți foarte bine Pakistanul, este ţara dvs, dar şi România. Cum vedeți implicaţiile a ceea se se întâmplă în Afganistan, atât de departe de noi, aici, în România?

Safdar Sial: Aş spune că în primul rând este legătura cu chestiunea refugiaţilor, pentru că, aşa cum am citit astăzi într-un raport al UNHCR, se aşteaptă ca jumătate de milion de afgnani să părăsească Afganistanul în viitorul apropiat, în următoarele săptămâni. Asta înseamnă că mulţi dintre ei vor merge în Europa, inclusiv în Europa de Est, prin Turcia, pentru că Turcia este foarte aproape de aceste ţări, Bulgaria, România, vecinătatea voastră. Poate că de acolo vor dori să meargă mai departe, dar acestea sunt ţările de tranzit, de unde caută alte rute.

Este complicat, pentru că nu ştim dacă printre aceşti oameni vor fi şi cei motivaţi ideologic, ei au propriile lor sensibilităţi ideologice, culturale, religioase şi când sunt expuşi unei noi culturi sociale, alt mediu, sunt lucruri noi pentru ei şi de aceea nu se ştie când pot fi activate aceste sensibilităţi pe care le au.

Citeşte Articolul Întreg pe Sursă