Cine este al doilea condamnat la închisoare pentru zădărnicirea combaterii bolilor din România. Filmul ”evadării” de la etajul 4 al hotelului unde era carantinat

3 săptămâni in urmă 24

Un bărbat în vârstă de 32 de ani din Brăila este a doua persoană din România condamnată penal pentru infracțiunea de zădărnicire a combaterii bolilor. Pentru că avea o condamnare anterioară, a cărei suspendare a fost anulată de instanță, bărbatul a ajuns pentru opt luni la închisoare.

Gheorghiță Alexandru V. a ”evadat” din hotelul în care era plasat în carantină după ce s-a întors din străinătate, fiind ulterior identificat de către forțele de ordine. În aprilie 2020, în plină stare de urgență, bărbatul a fost carantinat într-o cameră a hotelului Flora din stațiunea Lacu Sărat din județul Brăila, după ce s-a întors din Marea Britanie unde lucra la o firmă de curierat.

La intrarea în țară, în 5 aprilie 2020, a dat o declarație potrivit căreia este de acord să efectueze carantina la un hotel din stațiunea menționată, urmând ca ulterior să fie testat pentru a se vedea dacă este infectat cu virusul Sars-COV-2. A fost cazat împreună cu un alt bărbat cu care venise din Anglia într-o cameră, la etajul 4 al hotelului. În seara zilei de 6 aprilie, Gheorghiță Alexandru V. a decis să plece din camera de hotel cu intenția de a face carantina la locul de domiciliu, întrucât la acea adresă nu locuia nimeni.

Funie confecționată din cearșafuri

”Întrucât se afla la etajul 4, a decis ca din cearșafurile de la pat și cearșaful plic să confecționeze o funie și astfel, pe balcon, de la etajul 4, să coboare până la parter și să meargă până la adresa de domiciliu. A declarat că nu a putut ieși pe ușa de acces întrucât aceasta era închisă cu cheia, iar el, din cauza afecțiunilor medicale de care suferă a cedat psihic și a recurs la această metodă, respectiv să fugă cu ajutorul cearșafurilor de la etajul 4 la parter. A mai precizat că, la vremea când a intrat în carantină, el lua anumite medicamente pentru calmare, medicamente pe care nu le avea asupra sa, ci se aflau acasă”, se menționează în rechizitoriul procurorilor.

A ajuns acasă în 7 aprilie în jurul orelor 01.00, unde s-a culcat. După ce s-a trezit, a sunat autoritățile și a anunțat că este la domiciliul lui, în carantină. La scurt timp a sosit un echipaj de jandarmi, au fost întocmite documente cu privire la depistarea lui acasă și apoi a fost preluat de un echipaj de poliție care l-a dus înapoi la hotelul din care a plecat cu câteva ore mai devreme.

În final a fost cazat într-o cameră de la parter, după ce a amenințat că se aruncă de la etajul 4 dacă nu este testat pentru a se vedea dacă este infectat. Trimis în judecată, bărbatul a recunoscut fapta. Judecătoria Brăila a decis că fapta nu este prevăzută de legea penală pentru că acesta, pentru a fi carantinat, trebuia să fie bolnav sau suspect de a fi bolnav.

”Niciun înscris sau orice altă probă administrată în cursul urmăririi penale sau a judecății nu atestă acest fapt. Dimpotrivă, din adresa D.S.P. Brăila rezultă că inculpatul nu prezenta simptome specifice COVID-19”, a susținut instanța.

Schimbarea de la Curtea de Apel

Curtea de Apel Galați a fost, însă, de altă părere. ”(...) Inculpatul, considerat ca fiind asimptomatic, deci suspect de a fi bolnav, până la dovada contrară, trebuia să respecte dispozițiile luate de autorități în stare de urgență și să rămână în carantină instituționalizată. La acel moment, autoritățile sanitare nu aveau obligația (și, în concret, era și imposibil, raportat la lipsa stocurilor de materiale medicale) de a efectua teste pentru COVID-19 tuturor persoanelor carantinate instituționalizat, ci doar acelora care, pe durata carantinei, prezentau simptome specifice.

Curtea conchide că fapta inculpatului (...) întrunește condițiile de tipicitate – obiectivă și subiectivă – ale infracțiunii de „zădărnicirea combaterii bolilor”. Împrejurarea că, la scurt timp după ce a părăsit instituția de carantină, inculpatul și-a făcut un test pentru COVID-19, rezultatul fiind negativ, nu este de natură a înlătura răspunderea penală pentru fapta săvârșită, infracțiunea prevăzută de art. 352 alin. 1 C.pen. fiind o infracțiune de pericol, iar nu una de rezultat”, astfel a motivat Curtea de Apel decizia pe care a luat-o.

Pentru această faptă, Gheorghiță Alexandru Vodă a fost condamnat la pedeapsa amenzii penale în cuantum de 2.100 lei, reprezentând 210 zile-amendă a 10 lei fiecare. Ghinionul acestuia a fost faptul că era în perioada de încercare pentru o pedeapsă anterioară prin care a fost condamnat, în decembrie 2018, la 8 luni de închisoare cu amânarea aplicării pedepsei.

Prin urmare, instanța a decis, în 29 septembrie 2021, să revoce amânarea pedepsei anterioare și a dispus executarea în regim de detenție a 8 luni de închisoare și a amenzii penale în valoare de 2.100 de lei. Ulterior, bărbatul a fost reținut de polițiști și depus în penitenciar pentru executarea pedepsei.

Cazul lui Strugurel Matei

Prima persoană din România condamnată la închisoare cu executare pentru zădărnicirea combaterii bolilor a fost Strugurel Matei în vârstă de 38 de ani, din Buzău. Acesta a fost eliberat din penitenciar în 7 octombrie 2021 după ce un avocat a reuşit desfiinţarea deciziei prin care fusese condamnat. A apucat să stea două luni şi nouă zile după gratii, din pedeapsa de un an de închisoare.

În luna aprilie 2020, Matei Strugurel a fugit din spital unde a fost internat pentru că tușea puternic. Testul pentru COVID-9 a ieşit negativ, dar medicii l-au diagnosticat cu TBC şi au hotărât să-l ţină sub supraveghere. Bărbatul a fugit, însă, din spital de frică să nu ia COVID-19. Procesul se rejudecă cu Strugurel în stare de libertate.

Citeste si:

 proiect de lege care prevede pedepsirea „antiromânismului” cu 10 ani de închisoare

Un proiect de lege inițiat de senatoarea independentă Diana Șoșoacă, care prevede pedepsirea „antiromânismului” cu închisoare până la 10 ani, intră în dezbaterea comisiilor din...

Cehia ar putea impune o carantină doar pentru nevaccinați, după modelul Austriei

Autoritățile de la Praga iau în considerare mai multe opțiuni pentru a impune reguli mai stricte persoanelor care nu sunt vaccinate împotriva Covid-19. Printre acestea s-ar putea număra și...

Citeşte Articolul Întreg pe Sursă