Cine a fost singurul ”terorist” al Revoluției din Decembrie 1989 de la Alba Iulia. Diversiunea prin care a fost ucis pentru a nu fi interogat

4 săptămâni in urmă 40

Joi, 23 Decembrie 2021, ora 03:25

87 citiri

Șeful de cabinet al prim-secretarului judeţului Alba este considerat singurul terorist al Revoluției din 1989, de la Alba Iulia. Sorin Botar avea gradul de sergent major în trupele de Securitate.

Prim-secretarul PCR al județului Alba, Ioan Savu a predat puterea pașnic către revoluţionari în dimineaţa zilei de 22 decembrie 1989. Seful de cabinet al acestuia, Sorin Botar, ar fi dispărut în noaptea de 23 spre 24 decembrie, iar apoi a fost prins în timp ce circula cu maşina pe străzile din zona în care se aflau sediile Consiliului Popular Judeţean al PCR şi Securităţii (cele două clădiri se află la aproximativ 100 de metri una faţă de cealaltă). Securistul folosea o maşină cu "număr scurt", specifică activiştilor de partid cu funcţii sau cadrelor de securitate.

Revoluţionarul Oliviu Gaşpar a declarat că şi-a dat seama că Botar ar fi avut misiunea de a crea o diversiune astfel încât revoluţionarii şi gărzile patriotice care ocupaseră sediul Securităţii să intre într-un schimb de focuri cu militarii care se aflau în sediul Palatului Administrativ, unde era comandamentul Revoluţiei.

Foto: Nicu Murgășanu

Botar ar fi recunoscut, ulterior, în timpul interogatorului, că avea o astfel de misiune şi s-ar fi oferit să le arate militarilor care l-au capturat locul unde avea ascuns un pistol, în pivniţa casei sale, aflate în spatele sediului Securităţii. Botar a fost escortat până la locuinţa sa, dar la un moment dat a încercat să fugă, fiind împușcat și rănit la un picior. Botar avea să moară însă în drum spre spital, fiind împuşcat din nou într-un schimb de focuri.

În maşina respectivă, o Dacia Break de culoare neagră, ce aparţinea securităţii, se afla şi Oliviu Gaşpar, care avea să fie împuşcat cu 5 gloanţe. A scăpat după ce a stat mai multe săptămâni în spitale din Alba Iulia şi Bucureşti. Şoferul maşinii şi un alt ocupant au scăpat, de asemenea, cu viaţă, singurul decedat în urma schimbului de focuri fiind aşa-zisul terorist.

Ordin pentru militarii de pe traseu

Militarii înarmaţi care se aflau pe traseul urmat de Dacia neagră ar fi primit ordinul să tragă, scopul fiind acela de neutralizare a securistului Botar, lucru care s-a şi întâmplat în final. Aceasta ar fi şi explicaţia pentru care şoferul maşinii a urmat un traseu prin centrul oraşului, considerat cel mai periculos având în vedere că se trăgea din mai multe zone sub psihoza teroristă.

Cadavrul lui Sorin Botar

Revoluţionarii sperau ca prin salvarea lui Botar să afle o serie de ”secrete” ale securităţii locale, acesta fiind şi motivul pentru care s-a încercat transportului acestuia la spital. Rămâne un mister de ce nu s-a solicitat o Salvare şi s-a efectuat transportul cu o Dacie neagră, care era evident că putea deveni pe traseu o ţintă facilă. Oliviu Gaşpar povesteşte că maşina ar fi fost oferită de o persoană din incinta securităţii, iar la plecare şi-a dat seama că era ceva suspect având în vedere că şoferul a folosit o staţie din dotarea Daciei prin care a anunţat plecare de jos ”din spate, de la securitate”.

Mihai Babiţchi, liderul revoluţionarilor din Alba Iulia, afirmă că misiunea şi moartea lui Sorin Botar sunt învăluite în mister cu atât mai mult cu cât declaraţia dată de acesta imediat după reţinere a dispărut de la dosarul instrumentat de Parchetul Militar, deşi o predase personal procurorului care se ocupa de caz. El spune că declaraţiile celor care l-au reţinut fac însă referire la cea a lui Sorin Botar, privind misiunea sa diversionistă, iar în dosarul instrumentat de Parchetul Militar se precizează că Botar ar fi fost ucis pentru ”a i se neutraliza acţiunea violentă în cadrul misiunii teroriste pe care o avea”.

Enigmă neelucidată

”Dacă Botar era interogat, ar fi putut dezvălui lucruri extrem de importante, poate ceva care să dezlege enigma misterioşilor trăgători, imposibil de depistat”, consideră Babiţchi. Enigma a rămas neelucidată după 30 de ani de la Revoluţie. Deşi anchete s-au făcut, nu există o concluzie clară, iar informaţiile despre acele zile continuă să fie contradictorii şi să aibă interpretări diferite, chiar şi printre cei care au participat la evenimente. În arhive nu s-au păstrat fotografii cu Sorin Botar în timpul Revoluţiei.

Soldați puși să păzescă un obiectiv industrial. Foto: Nicu Murgășanu

În Alba au murit în evenimentele sângeroase de acum 24 de ani un număr de 23 de persoane, iar alte 111 au fost rănite. Primele mişcări anti-comuniste de stradă a avut loc la Cugir, în dimineața zilei de 21 decembrie. În reşedinţa judeţului, Alba Iulia, Revoluţia a izbucnit în seara aceleiași zile. Un grup format în majoritate din tineri s-au adunat în capătul Bulevardului Transilvaniei, de unde au pornit într-un marş pe străzile oraşului. Liderul ad-hoc al grupului a fost Mihai Babiţchi.

Autorităţile comuniste din Alba nu au reacţionat violent la manifestaţia tinerilor. A doua zi, conducerea PCR a pactizat cu manifestanţii adunaţi în faţa Consiliului Popular Judeţean. Confuzia cu privire la prezența unor așa-ziși teroriști a făcut ca și la Alba Iulia să aibă loc în zilele următoare schimburi de focuri în urmă cărora au murit multe persoane nevinovate.

Citeste si:

Victimele și asasinii reali, istoria contrafactuală și șansa libertății

Vă convine bătaia de joc la adresa democrației și dreptății? Nu trebuie să vă mai riscați viața de dragul libertății pentru care au murit revoluționarii în 1989. Ajunge exercitatul de...

Cum ar arăta vacanțele all-inclusive pentru nostalgicii comunismului. „I-aș trezi pe la 3.00 să-și facă înviorarea în apartamentul neîncălzit”

La 32 de ani de la Revoluția din 1989 încă sunt români care se declară nostalgici după vremea comunismului. De altfel, sunt cetățeni care îl omagiază pe fostul dictator Nicolae...

Citeşte Articolul Întreg pe Sursă