Cercetător la Universitatea „Babeș-Bolyai”, despre protestele din Kazahstan: „Oamenii sunt furioși față de nepotism, de dinastiile politice, de oligarhie”

2 săptămâni in urmă 20

„Vorbim probabil de cel mai mare protest de la căderea URSS în Kazahstan”, spune pentru Libertatea cercetătorul Alin Roman, de la Cluj, care urmărește îndeaproape protestele din Kazahstan, țară pe care o studiază de mai bine de patru ani. Și de care este legat direct, prin familia soției sale.

Alin Roman e doctorand la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, unde cercetează de patru ani naționalismul și populismul din Kazahstan. Mai exact, urmărește prin interviuri realizate cu tineri kazahi efectul sferei politice asupra mentalității și a stării de spirit a oamenilor din mijlocul stepei.

Am vorbit cu el despre natura protestelor izbucnite pe data de 2 ianuarie în țara din Asia Centrală, despre pericolele care pot urma și despre cum îi afectează situația actuală familia din Kazahstan. 

 „Oamenii sunt furioși față de nepotism, de dinastiile politice, de oligarhie”Ali Roman, cercetător la Universitatea din Cluj

Libertatea: Cum se raportau tinerii pe care i-ai intervievat referitor la situația politică și la libertățile din Kazahstan?
Alin Roman: În general, sentimentul de libertate este prezent în Kazahstan, nu e un regim atât de autoritar ca în Coreea de Nord sau China. Este cumva asemănător regimului pe care Putin l-a instaurat în Rusia, asta însemnând că oamenii au libertățile esențiale, există o libertate socială destul de mare. 

Cu toate astea, când vine vorba de libertățile politice, lucrurile sunt suprimate, iar aceasta este și opinia celor mai mulți kazahi pe care i-am întâlnit. În momentul în care o persoană vine cu idei politice noi și care contravin regimului impus de administrația actuală, persoana respectivă poate ajunge la închisoare, poate fi convinsă să plece din țară într-un fel de exil, au existat cazuri. 

„Cel mai mare protest de la căderea URSS în Kazahstan”

– Cum vezi ca și cercetător această mișcare de protest de acum? Au mai fost proteste înainte, dar nu atât de ample.
– Mi se pare un gest destul de curajos, mai ales că felul în care protestele din trecut au fost încheiate de către administrație a fost unul violent. Iar lucrurile păreau din start să se îndrepte în direcția asta. 

– Punctual, ce părere ai despre modul violent în care au intervenit acum forțele de ordine și despre restul măsurilor restrictive luate la nivelul țării, precum tăierea internetului?
– Trebuie să facem diferența între protestatari și huligani, pentru că s-a observat acest fenomen, cum au degenerat protestele, din interese legitime în haos. Faptul că printre protestatari s-au strecurat și oportuniști, care erau interesați în a fura, care au spart magazine, au luat cu asalt aeroportul, au jefuit tot ce au putut, au spart marile malluri din Astana și Almatî. 

Eu sunt căsătorit cu o fată din Kazahstan, am familie în Kazahstan, familia ei, iar lucrul ăsta automat m-a interesat. Pentru că vorbim probabil de cel mai mare protest de la căderea URSS în Kazahstan și, știind cum reacționează autoritățile de acolo, a intervenit și un sentiment de spaimă, pentru că s-ar putea întâmpla foarte multe lucruri.

– Ca de exemplu?
– De exemplu, nu se mai poate comunica, nu mai este internet, nu e nicio metodă convențională să iei legătura cu persoanele de acolo. Am încercat să contactăm familia prin telefon mobil, prin telefonul fix, mesaje. De exemplu, alaltăieri când am sunat, am primit căsuța vocală în rusă. Ieri când am sunat, am primit căsuța vocală în chineză, interesant. Deci comunicarea internațională e aproape imposibilă. 

– Deci, cu socrii practic de când n-ai mai vorbit?
-Trei zile nu am vorbit. Am reușit cumva ieri (6 ianuarie, n.r.) să luăm legătura, dar prin alte persoane. O cumnată a reușit să ia legătura cu un prieten dintr-un oraș, care într-un final a reușit să ia legătura după mai multe încercări cu părinții. 

Nu se pot scoate bani de la bancă sau dacă se pot lua bani de la bancă se iau foarte puțini. În orașul în care trăiesc socrii mei, băncile sunt la capătul puterilor, oamenii se grăbesc să-și scoată din bancă cât mai mulți bani, nu funcționează cardurile, nu funcționează aplicațiile de banking. Au paralizat lucrurile. 

În zona în care locuiesc socrii mei, protestele au fost la un nivel foarte mic, s-a rezolvat fără intervenția poliției sau a armatei, a fost mai mult un gest de solidaritate față de celelalte orașe. 

 „Oamenii sunt furioși față de nepotism, de dinastiile politice, de oligarhie”Forțele de poliție pe străzile din Almatî, în 5 ianuarie 2022 | Foto: EPA

„Oamenii de rând sunt nemulțumiți de tot ce înseamnă politizare la locul de muncă”

– Ce alte temeri mai ai?
– Mă tem pentru cum ar putea evolua situația în Kazahstan în viitor, și nu doar situația privind populația, ci și situația internațională în Kazahstan. Mă întreb dacă noi, cetățeni ai Uniunii Europene, ai unui stat care aparține de NATO, vom mai putea circula acolo cu aceeași libertate, dacă vom menține aceleași relații, dacă libertățile cetățenilor de acolo nu vor fi restricționate de anumite schimbări pe care regimul politic le va cere, de situația de urgență prelungită, de declararea unei stări de asediu etc. 

Și faptul că Rusia și statele membre ale CSI (Comunitatea Statelor Independente, care are 12 state membre: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Kazahstan, Kârgâzstan, Moldova, Rusia, Tadjikistan, Turkmenistan, Ucraina și Uzbekistan, n.r.) au intervenit, au trimis trupe pentru a menține pacea e destul de bizar, arată un trend în Europa de Est și în fosta URSS, în Asia Centrală. 

Oamenii sunt nemulțumiți nu doar de prețul gazelor, nu cred că este o nemulțumire orientată neapărat împotriva politicii și o dorință de a schimba regimul politic. Nu, în primul rând, nu există o altă opțiune acum. Eliminarea regimului politic pe care Kazahstanul îl are acum ar conduce la un colaps economic. 

Cu toate astea, e o nemulțumire față de metehnele pe care sistemul politic le-a cultivat în Kazahstan, față de nepotism, față de aceste dinastii politice, față de lipsa unui stat de drept, de oligarhie. Oamenii de rând sunt nemulțumiți de tot ce înseamnă politizare la locul de muncă, că șefii lor fac parte din sistemul politic și oamenii privesc lucrul ăsta ca fiind nefiresc. Acestea cred că sunt doleanțele majore ale kazahilor, să reducă efectul negativ al acestor probleme asupra societății. 

– Cum crezi că vor evolua protestele?
– Citind știrile am văzut că, din nou, s-a deschis focul asupra protestatarilor în Almatî, în celelalte orașe revoltele care au avut loc au fost înăbușite. Faptul că au închis internetul și că înainte au început să apară imagini pe Instagram sau pe Twitter cu armata deschizând focul sau oameni care filmau de după perdea ce se întâmplă, că se auzea sunet de arme, foc de pușcă automată, că erau blindate în stradă seamănă cu ce s-a întâmplat în China în Piața Tiananmen acum mulți ani.  

Într-adevăr, unii protestatari au ajuns în posesia armelor pe care le-au folosit, au incendiat clădirile administrative, iar intervenția aceasta a trupelor CSI conduse de Rusia a fost legitimată de invitația pe care președintele le-a înaintat-o.

 „Oamenii sunt furioși față de nepotism, de dinastiile politice, de oligarhie”Vehicule militare ruse trimise în Kazahstan | Foto: Profimedia

„Frica Rusiei de a nu-și pierde aliații”

– Invitație care cum e, din punctul tău de vedere?
– În primul și în primul rând arată o slăbiciune pe care administrația politică a Kazahstanului a dovedit-o de la începutul lui ianuarie, faptul că autoritățile locale nu au putut să mențină protestele pașnice, nu au putut purta un dialog pașnic, nu au putut limita răspândirea acestor proteste. Însă e greu de crezut că într-un stat precum Kazahstanul, care a dovedit în trecut că are potențial de a suprima proteste, intervenția internațională a fost necesară. 

În același timp, asta arată și o frică, cel mai probabil frica Rusiei de a nu-și pierde aliații cu care s-a înconjurat, mai ales statele din Asia Centrală. O schimbare de regim, chiar și minoră – de exemplu, aceiași oameni să rămână la putere, însă dialogul cu opoziția să rămână posibil, iar cererile opoziției să devină reale – ar aduce modificări. Astfel, un stat precum Kazahstanul sau Kârgâzstanul (ar putea) să își deschidă porțile unor inamici ai Rusiei, unor interese, și nu neapărat militare, ci și economice.

Care e experiența ta din Kazahstan?
– Oamenii sunt foarte plăcuți, cultura este foarte interesantă – faptul că au tot multiculturalismul acesta creat artificial într-un fel de intervenția sovietică, atâtea etnii trăind la un loc. Cu toate astea, interacțiunea cu autoritățile nu a fost neapărat negativă, dar există o strictețe destul de mare. Cei care reprezintă autoritățile, de la polițiștii locali până la cei care conduc primăriile, vameșii, polițiștii de frontieră sunt destul de arțăgoși, iar lucrul ăsta e simțit peste tot. Oamenii nu sunt foarte bucuroși, există o tensiune.

Da, se petrece, se râde, dar există această tensiune, în care oamenii nu au neapărat încredere unul în altul și cred că asta a influențat și explozia aceasta a protestelor. Oamenii sunt destul de individualiști, dar lucrul ăsta e cauzat de situația economică. Fiecare vrea să aibă suficient. Iar de multe ori acest suficient înseamnă să-l obțină de la altcineva, prin corupție.

Partidul de la conducere, Nur Otan, e, de fapt, partid unic, pluripartidismul la ei e o farsă, e o mascaradă, celelalte partide sunt controlate îndeaproape de partidul principal. 

Citeşte Articolul Întreg pe Sursă