Cel mai mare deficit din istoria României în 2020: 9.79% din PIB

1 lună in urmă 30

Cel mai mare deficit din istoria României a fost în 2020. Execuţia preliminată a bugetului general consolidat la finele anului 2020 a înregistrat un deficit de 101,92 miliarde lei (9,79% din PIB), în contextul în care sume în valoare de 46,31 miliarde lei (4,45% din PIB) au fost lăsate în mediul economic prin facilităţile fiscale, investiţii şi cheltuieli excepţionale alocate pentru combaterea efectelor epidemiei de COVID-19, conform datelor publicate miercuri seara de Ministerul Finanţelor.

După 11 luni din 2020, deficitul bugetar ajunsese la 84,05 miliarde lei, respectiv 8% din PIB. La finele anului 2019, deficitul bugetar a fost de 48,3 miliarde lei (4,6% din PIB).

Cel mai mare deficit, aferent anului 2020, comparativ cu anul 2019, este explicat de reprezentanţii MF, pe partea venituri, de evoluţia nefavorabilă a încasărilor bugetare în perioada martie – decembrie din cauza crizei, precum şi ca urmare a amânării plăţii unor obligaţii fiscale de către agenţii economici pe perioada crizei (18,12 miliarde lei), de creşterea cu 2,72 miliarde lei a restituirilor de TVA, faţă de nivelul aferent perioadei ianuarie – decembrie 2019, pentru susţinerea lichidităţii în sectorul privat, dar şi de bonificaţiile acordate pentru plata la scadenţă a impozitului pe profit şi a celui pe veniturile microîntreprinderilor, în valoare de 0,9 miliarde lei.

De asemenea, pe partea de cheltuieli, faţă de creşterea bugetară, prin efectul legilor s-a înregistrat o majorare a cheltuielilor de investiţii cu 9,5 miliarde lei faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, precum şi plăţi cu caracter excepţional generate de epidemia COVID-19 de aproximativ 15,07 miliarde lei.

Totodată, pentru combaterea efectelor economice negative generate de pandemia COVID-19, au fost aprobate o serie de programe guvernamentale de sprijin pentru susţinerea activităţii IMM-urilor şi a companiilor mari şi întreprinderilor mici şi mijlocii cu cifra de afaceri peste 20 milioane lei prin intermediul garanţiilor de stat, iar în anul 2020 s-au acordat garanţii în valoare de 12,48 miliarde lei (1,2% din PIB), ceea ce a dus la cel mai mare deficit.

Veniturile bugetului general consolidat au însumat 322,52 miliarde lei în anul 2020, cu 0,4% peste nivelul încasat în anul precedent. Exprimate ca pondere în PIB estimat, veniturile bugetare au înregistrat o creştere de 0,7 puncte procentuale, determinată cu precădere de dinamica favorabilă a veniturilor din fonduri europene (+0,8 pp).

Pe de altă parte, veniturile curente au scăzut cu 2,4% (an/an), pe fondul contracţiei încasărilor din venituri nefiscale, TVA şi impozit pe profit. Totuşi, evoluţia din decembrie reflectă o îmbunătăţire a dinamicii contribuţiilor de asigurări (+9,3%, an/an) şi a veniturilor fiscale (+4,6%, an/an).

Impozite locale 2021. Tot ce trebuie să ştii despre impozitele pe clădiri, terenuri şi maşini

Încasările din impozitul pe salarii şi venit au înregistrat 24,33 miliarde lei în anul 2020, consemnând o creştere de 4,9% (an/an). Un aport însemnat la acest avans l-a avut dinamica încasărilor din impozitul pe veniturile pensii (+40,9%), a celor aferente Declaraţiei unice (+9,2%), respectiv impozitul pe dividende (+7,9%).

Ministerul Finanţelor mai semnalează că, în contextul în care dinamica fondului de salarii din economie a decelerat la 5,7% în perioada decembrie 2019 – noiembrie 2020 (an/an), încasările din impozitul pe salarii au crescut cu 2,4% în 2020.

„Evoluţia lunară reflectă o revenire semnificativă în decembrie, de 15% an/an. Contribuţiile de asigurări au totalizat 112,25 miliarde lei în 2020, înregistrând o creştere marginală de 0,7% (an/an). Similar impozitului pe salarii, evoluţia lunară a contribuţiilor reflectă o accelerare în decembrie (+9,3% an/an), peste dinamica fondului de salarii din economie, de 5,8%”, menţionează MF.

Evoluţia încasărilor din contribuţii sociale a fost influenţată de posibilitatea restructurării/eşalonării obligaţiilor bugetare cu termen de plată până la 25 decembrie 2020, de modificarea bazei de calcul a CAS şi CASS datorată de salariaţii cu contract individual de muncă cu timp parţial şi de scutirea de la plată a contribuţiei asiguratorii în muncă (pentru şomajul tehnic).

Încasările din impozitul pe profit au însumat 15,99 miliarde lei în 2020, în scădere cu 9,8% (an/an). În structură, încasările din impozitul pe profit de la agenţii economici s-au diminuat cu 5,2% (an/an), în timp ce veniturile din impozitul pe profit de la băncile comerciale au scăzut cu 44% (an/an).

„Evoluţia negativă este explicată în principal de contracţia activităţii economice, restructurarea/reeşalonarea obligaţiilor fiscale, precum şi de bonificaţiile de 5% pentru marii contribuabili, respectiv 10% pentru contribuabilii mici şi mijlocii, acordate pentru plata la scadenţă a impozitului pe profit (OUG 33/2020, bonificaţii acordate în sumă de circa 0,9 miliarde lei)”, subliniază reprezentanţii Ministerului Finanţelor.

Alte impozite pe venit, profit şi câştiguri din capital de la persoane juridice au înregistrat 3,15 miliarde lei în anul 2020, în scădere cu 15,4% (an/an). Dinamica acestor încasări a fost afectată, de asemenea, de conjunctura economică nefavorabilă, restructurarea/reeşalonarea obligaţiilor fiscale declarate de contribuabilii plătitori de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, precum şi de bonificaţiile de 10% acordate acestora pentru plata impozitului la scadenţă (OUG 33/2020).

Încasările nete din TVA au înregistrat 60,82 miliarde lei în 2020, în scădere cu 7% comparativ cu nivelul înregistrat în anul precedent. Evoluţia lunară reflectă o recuperare însemnată în decembrie (+16% an/an).

Potrivit MF, evoluţia încasărilor din TVA în anul 2020 a fost influenţată negativ de creşterea rambursărilor de TVA cu 14,5% an/an (+2,72 miliarde lei) cu scopul de a asigura companiilor un nivel de lichiditate suplimentar pe perioada crizei, de posibilitatea restructurării/reeşalonării obligaţiilor fiscale, de evoluţiile nefavorabile din sectoarele economice începând cu luna martie (cu precădere industrie, servicii pentru populaţie şi comerţul cu autovehicule).

Veniturile din accize au însumat 30,72 miliarde lei în anul 2020, în scădere cu 2,4% (an/an) faţă de nivelul înregistrat în anul precedent. În decembrie s-a consemnat o accelerare de 3,1% (an/an) a acestora. Dinamica nefavorabilă din anul 2020 este explicată de contracţia încasărilor din accizele pentru produse energetice (-12,6%, an/an), în special ca urmare a reducerii consumului de carburanţi în conjunctura economică actuală (limitarea consumului anumitor servicii – turism şi creşterea incidenţei muncii la domiciliu). În schimb, veniturile din accizele pentru produsele din tutun au înregistrat o creştere de 10,9% (an/an), susţinută şi de majorarea nivelului accizei la ţigarete.

Veniturile din taxele pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfăşurarea de activităţi au înregistrat 3,77 miliarde lei în 2020. Deşi au consemnat un avans semnificativ faţă de încasările înregistrate în anul precedent, dinamica este explicată în principal de baza foarte redusă aferentă anului 2019, în condiţiile în care au fost restituite taxe pentru prima înmatriculare încasate în anii precedenţi. De asemenea, avansul se datorează şi încasării taxelor de licenţă de la ANCOM.

Veniturile nefiscale au înregistrat 24,39 miliarde lei în 2020, în scădere cu 9,8% (an/an). Dinamica acestora a fost influenţată în principal de veniturile din dividende, care s-au diminuat cu 2 miliarde lei.

Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate şi donaţii au totalizat 33,56 miliarde lei în anul 2020, în creştere cu 32,4% faţă de nivelul înregistrat în 2019.

Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 424,43 miliarde lei au crescut în termeni nominali cu 14,8% faţă de anul 2019. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile au înregistrat o creştere cu 5,9 puncte procentuale, de la 34,9% din PIB în anul 2019 la 40,8% din PIB în 2020. Majorarea cheltuielilor se datorează şi măsurilor care au fost avute în vedere pentru combaterea epidemiei de COVID-19, respectiv a sumelor necesare finanţării în regim de urgenţă a cheltuielilor de gestionare a situaţiei epidemiologice cauzate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, pe de o parte, precum şi a măsurilor cu caracter excepţional, în domeniul social şi economic, pentru diminuarea efectelor negative asupra economiei cauzate de măsurile adoptate pentru limitarea infectării în rândul populaţiei, punctează reprezentanţii ministerului.

Astfel, până la finele lunii decembrie s-au plătit 4,25 miliarde lei pentru indemnizaţii acordate pe perioada suspendării temporare a contractului individual de muncă din iniţiativa angajatorului, 922,13 milioane lei pentru indemnizaţii acordate pentru alţi profesioniştii, precum şi pentru persoanele care au încheiate convenţii individuale de muncă care întrerup activitatea ca urmare a efectelor SARS-CoV-2, 2,69 miliarde lei reprezentând sume acordate angajatorilor pentru decontarea unei părţi a salariului brut al angajaţilor menţinuţi în muncă (41,5%), 96,15 milioane lei pentru indemnizaţii acordate părinţilor pentru supravegherea copiilor pe perioada închiderii temporare a unităţilor de învăţământ şi 121,9 milioane lei pentru indemnizaţii acordate pe perioada reducerii temporare a activităţii pentru profesionişti, precum şi pentru persoanele care au încheiate convenţii individuale de muncă în baza Legii nr. 1/2005.

Cheltuielile de personal au însumat 109,98 miliarde lei, în creştere cu 7,5% comparativ cu anul precedent, reflectându-se majorările salariale, indemnizaţia de hrană, atât cele aplicate începând cu 1 ianuarie 2019, acordate în temeiul Legii cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cât şi majorările salariale aplicate cu 1 ianuarie 2020. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 10,6% din PIB, cu 0,9 puncte procentuale peste nivelul anului anterior.

Din totalul cheltuielilor de personal, plăţile reprezentând stimulentul de risc acordat pentru COVID-19 au fost de 323,47 milioane lei. Au fost achitate, de asemenea, diferenţele salariale prevăzute de Legea nr. 85/2016, restante din anul 2019 şi sume aferente anului 2020 – pentru universităţile de stat, precum şi tranşele aferente hotărârilor judecătoreşti având ca obiect drepturi de natură salarială în domeniul educaţiei şi justiţiei, în valoare aproximativă de 0,95 miliarde lei.

Cheltuielile cu bunuri şi servicii au fost de 57,05 miliarde lei, în creştere cu 6,9% faţă de anul precedent. În cadrul bugetului general consolidat, majorările faţă de medie se înregistrează la nivelul administraţiei locale, inclusiv spitale din subordinea acestora, majorări determinate în special de plăţi suplimentare pentru medicamente, materiale sanitare, reactivi şi alte produse necesare diagnosticării şi tratării pacienţilor infectaţi cu coronavirusul SARS-CoV-2.

De asemenea, o creştere se reflectă şi la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, de 3,7% faţă de anul anterior, determinată de deconturile mai mari pentru plata medicamentelor care fac obiectul contractelor cost-volum rezultat şi pentru decontarea serviciilor medicale în ambulatoriu.

Cheltuielile cu asistenţa socială au fost de 138,55 miliarde lei în creştere cu 20,8% comparativ cu anul anterior. Evoluţia cheltuielilor cu asistenţa socială a fost influenţată, în principal, de majorarea punctului de pensie de la 1 septembrie 2019, precum şi de majorarea punctului de pensie de la 1 septembrie 2020 cu 177 lei, respectiv de la 1.265 lei la 1.442 lei. De asemenea, se reflectă şi majorarea de la 1 septembrie a nivelului indemnizaţiei sociale pentru pensionari garantată de la 704 lei la 800 lei, precum şi majorările privind alocaţiile de stat pentru copii începând cu 1 mai 2019, 1 ianuarie 2020 şi cea de la 1 august 2020, care reprezintă o creştere a alocaţiei cu aproximativ 20% faţă de cea plătită în luna iulie 2020.

Totodată, începând cu luna aprilie, s-au realizat plăţi determinate de măsurile care au fost luate cu caracter excepţional în domeniul social şi economic, pentru diminuarea efectelor negative generate de pandemia de COVID – 19, cum ar fi plata pentru indemnizaţii acordate pe perioada suspendării temporare a contractului individual de muncă din iniţiativa angajatorului, în valoare de 4,25 miliarde lei, şi pentru indemnizaţii acordate pentru alţi profesioniştii, pentru persoanele care au încheiate convenţii individuale de muncă care întrerup activitatea ca urmare a efectelor SARS-CoV-2, în valoare de 922,13 milioane lei, precum şi sume acordate angajatorilor pentru decontarea unei părţi a salariului brut al angajaţilor menţinuţi în muncă (41,5%), în valoare de 2,69 miliarde lei.

De asemenea, s-au continuat decontările indemnizaţiilor de asigurări sociale de sănătate pentru concedii medicale în scopul diminuării stocului de plăţi restante aferente acestora, astfel că până la sfârşitul lunii decembrie plăţile au fost de 3,6 miliarde lei, în creştere cu 31,1% comparativ cu anul anterior.

Cheltuielile cu subvenţiile au fost de 8,14 miliarde lei, cea mai mare parte dintre acestea fiind alocate sectoarelor agricol şi transporturi, respectiv subvenţii pentru sprijinirea producătorilor agricoli, subvenţii pentru transportul călătorilor şi pentru diferenţe de preţ şi tarif.

Alte cheltuieli au fost de 8,36 miliarde lei, reprezentând, în principal, sume aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, conform legislaţiei în vigoare, burse pentru elevi şi studenţi, alte despăgubiri civile, precum şi indemnizaţii acordate părinţilor pentru supravegherea copiilor pe perioada închiderii temporare a unităţilor de învăţământ (96,15 milioane lei).

Totodată, s-au plătit schemele de ajutor de stat acordate producătorilor agricoli care au fost afectaţi de secetă în valoare de 929,98 milioane lei.

Cheltuielile privind proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvenţiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 35,1 miliarde lei, cu 25,9% mai mari comparativ cu anul precedent.

Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost în valoare de 53,2 miliarde lei, cea mai mare sumă investită în economie în ultimii 10 ani, în creştere cu 9,5 miliarde lei faţă de anul precedent. În cadrul bugetului general consolidat, majorările apar la bugetul de stat şi la bugetele locale, atât din fonduri naţionale, cât şi aferente proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile. Astfel, administraţia locală a investit cu 64,6% mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut în proiecte finanţate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2021.

De asemenea, din bugetul Ministerului Afacerilor Interne s-au plătit 561,2 milioane lei pentru achiziţionarea de produse – stocuri de urgenţă medicală, inclusiv scannere termice pentru combaterea răspândirii infecţiei cu coronavirusul SARS-COV-2.

Citeşte Articolul Întreg pe Sursă