CEDO a respins plângerea lui Liviu Dragnea în „Dosarul referendumului”. Fostul președinte acuză „politizarea” instituțiilor europene

4 săptămâni in urmă 21


Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a respins joi, 4 noiembrie, o sesizare depusă într-un dosar de fraudă electorală de Liviu Dragnea, 59 de ani, fostul președinte al PSD, deja condamnat într-un alt proces de corupţie, a informat agenția France Presse, preluată de Agerpres. Într-o reacție pe pagina sa de Facebook, Dragnea, care a reclamat că i-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil, spune că „nu avea nicio așteptare” și afirmă că nu mai crede în „instituțiile europene politizate până la ultima fibră și până la ultimul funcționar”.


Liviu Dragnea a apelat la CEDO după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a României i-a respins în 2017 contestaţia la o hotărâre pronunţată cu un an mai devreme care îl condamna la doi ani de închisoare cu suspendare pentru fraudă electorală.


Liviu Dragnea a susţinut în zadar în faţa ÎCCJ că doi dintre cei cinci judecători care pronunţaseră această sentinţă nu au semnat decizia şi s-au pensionat înainte de „clarificarea" motivaţiei acesteia, aminteşte CEDO într-un comunicat.


Decizia a fost însă semnată în locul celor doi judecători de preşedintele Înaltei Curţi, „în conformitate cu codul de procedură penală”, notează Curtea Europeană.


Aceasta din urmă a respins cererea fostului viceprim-ministru al României, considerând-o incompatibilă cu articolul 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului (dreptul la un proces echitabil) pe care îl invocase.


Înalta Curte din România „nu s-a pronunţat în fapt asupra justeţii acuzaţiei în materie penală”, ci doar a reţinut că „motivul invocat de dl Dragnea pentru a contesta aplicarea condamnării sale nu a fost de natură să împiedice executarea sentinţei definitive", au estimat judecătorii europeni.


Într-o reacție pe pagina sa de Facebook, Dragnea a transmis, între altele: „Decizia venită astăzi de la CEDO, din păcate, îmi confirmă și ne confirmă că instituțiile din justiție sunt un instrument politic cumplit care calcă în picioare orice. Libertatea, demnitatea, dreptatea. Nu aveam nicio așteptare, recunosc, pentru că am renunțat de mult la naivitatea de a mai crede în instituțiile europene politizate până la ultima fibră și până la ultimul funcționar”.


Dragnea insistă că și „în cazul dosarului DGASPC Teleorman, și în cazul Referendumului există încălcări de procedură, inconsistențe și breșe în argumentație”. ”Miza rămâne, comanda primează. Iar miza a fost ca eu să fiu precum cei pe care îi vedeți astăzi în fruntea țării: predați, vânduți, slugarnici. Niciodată! Știu că sunt mulți cei ce vor să fiu redus la tăcere. Nu doar aici, în România. Însă a fost un risc pe care mi l-am asumat din prima zi când am decis să lupt pentru țara asta”, mai spune fostul șef al PSD.


Condamnat în 2019 într-un alt dosar la trei ani şi jumătate de închisoare pentru corupţie, Liviu Dragnea, în vârstă de 59 de ani, a fost eliberat condiţionat la jumătatea lunii iulie.


Pe lângă aceste două condamnări, Dragnea, care a fost şi ministru de interne, este în prezent vizat de alte două anchete, aminteşte AFP.


În ianuarie, el a fost inculpat pentru corupţie pentru cumpărarea unei invitaţii la ceremonia de învestire a preşedintelui american Donald Trump în ianuarie 2017, procurorii evocând „foloase necuvenite" estimate la 380.000 de dolari; în celălalt caz, el este suspectat de deturnare de fonduri europene.


În primul dosar, Curtea de Apel Bucureşti a respins, azi, ca nefondată, cererea prin care fostul preşedinte al PSD Liviu Dragnea solicita mutarea la o instanţă din provincie.


Liviu Dragnea a fost eliberat din Penitenciarul Rahova pe 15 iulie. El a ispășit doi ani și două luni de închisoare, din 27 mai 2019, când fusese condamnat pentru instigare la abuz în serviciu.


Pe 17 mai, Dragnea a fost trimis în judecată de procurorii DNA într-un nou dosar, în care este acuzat de trafic de influenţă şi de folosire a influenţei sau autorităţii în legătură cu prezenţa sa la ceremonia de inaugurare a preşedintelui Donald Trump de la începutul anului 2017.


Citeşte Articolul Întreg pe Sursă