Ce politici propune România în domeniul educației în cadrul PNRR: 1,3 miliarde buget de negociere pentru reducerea abandonului școlar, construcția de creșe și granturi pentru tineret și sport / Ce se mai propune în cadrul România Educată

1 lună in urmă 1

Guvernul României propune, în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență, o alocare de 1,3 miliarde euro pentru educație, pentru trei piloni - programul de reducere a abandonului școlar, educație timpurie și construcția de creșe și granturi pentru tineri și sport.


Alte sume, până la 4 miliarde euro, se referă la prioritățile din cadrul România Educată, despre care a vorbit președintele Klaus Iohannis miercuri.

Potrivit documentului făcut public de MIPE, guvernul intenționează să construiască 200 de creșe în clădiri cu consum de energie aproape zero. În prezent, în România există circa 350 de creșe, pentru care, în orașele mari, cererea depășește cu mult numărul de locuri.

De asemenea, tot în zona educației timpurii, se prevede actualizarea codului ocupațiilor din România pentru introducerea ocupațiilor „educator pentru educație timpurie” și „profesor pentru educație timpurie”, sistem de recunoaștere a competențelor dobândite în activitatea din creșă pentru personalul de îngrijire (îngrijitor copii, educator specializat).

În cadrul politicilor de reducere a abandonului școlar, parte a programualui România Educată, se dorește realizarea unor scheme de granturi pentru 1600 de școli identificate cu un număr mare de elevi cu risc de abandon.

Integral - ce prevede documentul:

Politici pentru generația următoare, copii și tineri. Propuneri de componente

1. România Educată - Programul național de reducere a abandonului școlar

Problemele identificate

Participarea redusă la educație accentuează inegalitatea de șanse între elevi – fenomen intensificat în ultimul an de contextul epidemiologic național. România înregistrează o pondere ridicată a persoanelor care au părăsit timpuriu școala (15,3% în 2019) și a tinerilor care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare (NEETs).Cheltuielile cu educația rămân printre cele mai scăzute din UE, în ciuda ratei mari de părăsire timpurie a școlii.Disparitățile dintre mediul rural și cel urban persistă, iar grupurile vulnerabile, inclusiv romii, continuă să aibă un acces limitat la un învățământ de calitate și favorabil incluziunii. Procesul de desegregare școlară are nevoie de susținere inclusiv financiară pentru a fi finalizat cu succes.La nivel național nu există un mecanism integrat care să abordeze problema părăsirii timpurie a școlii. Nu se constată nicio îmbunătățire a rezultatelor școlare, în special în rândul copiilor din zonele rurale și din zonele defavorizate din punct de vedere economic în ultimii ani.

Descrierea reformelor și investițiilor aferente componentei

Orientarea fondurilor spre școlile vulnerabile și intervenție directă la nivel de școală și copil vulnerabil:o Dezvoltarea unui mecanism de avertizare timpurie în educație privind elevii aflați în risc de abandon școlar (MATE);o Scheme de granturi pentru 1600 de școli identificate cu un număr mare de elevi cu risc de abandon - fondurile vor fi utilizate pentru intervenții decise la nivelul școlii, alese dintr-un meniu de măsuri puse la dispoziția școlii și care contribuie la reducerea abandonului școlar;o Program de burse punte pentru liceu – sprijin financiar acordat pentru elevii aflați în risc de abandon școlar la trecerea de la gimnaziu la liceu.

Buget inițial de negociere: 636 milioane euro

2. Granturi pentru tineret și sport

Problemele identificate

Potențialului României de a asigura o creștere favorabilă incluziunii este afectat de o serie de probleme legate de calitatea și caracterul incluziv al sistemului de educație și formareDisparitățile dintre mediul rural și cel urban persistă, iar grupurile vulnerabile, inclusiv romii, continuă să aibă un acces limitat la un învățământ de calitate și favorabil incluziunii.România este pe ultimul loc în Europa la practicarea sportului, în mod general, și, în special, în ceea ce privește accesibilitatea sportului în rândul tinerilor cu oportunități reduse.Infrastructura sportivă pentru tineri cu oportunități reduse trebuie dezvoltată, în special pentru tinerii cu dizabilități.

Descrierea reformelor și investițiilor aferente componentei

Întărirea capacității autorității publice centrale de resort prin dezvoltarea adecvată a corpului de specialiști în domeniul tineretului.Digitalizarea sectorului de tineret care să susțină tineri, organizațiile și actorii relevanți.Întărirea capacității serviciilor și instituțiilor publice pentru tineret și studenți, din teritoriu, în vederea pregătirii procesului de descentralizare și de susținere a autorităților publice locale pentru transferul de competențe în domeniul tineretuluiSusținerea sectorul neguvernamental de și pentru tineret, prin proiecte de investiții și de dezvoltare a resurselor umane specializate în lucru cu tinerii și prin scheme de granturi cu mecanisme financiare simplificate, în vederea cooperării pentru creșterea calității serviciilor oferite și atingerii unui număr mare de tineri.Investiții în infrastructură fizică și mobilă prietenoasă cu tinerii și cu mediul.Dezvoltarea capacității resurselor umane și modernizarea infrastructurii fizice și digitale pentru acces real și inclusiv, prin crearea de noi standarde profesionale pentru antrenori/ instructori, etc pentru integrare socială.Crearea unui centru național de resurse pentru sport.Promovarea sporturilor și principiilor olimpice ca instrumente de includere socială.Schemă de granturi cu mecanisme financiare simplificate pentru creșterea calității activităților destinate tinerilor și a gradului acestora de implicare și pentru poziționarea sportului ca instrument de includere socială și viață sănătoasă.Digitalizarea registrului național sportiv și realizarea unei platforme naționale integrate pentru susținerea antrenorilor.

Buget inițial de negociere: 300 miloane euro

3. România Educată - Programul Național pentru Creșe

Problemele identificate

Sistemul de educație și formare se confruntă cu probleme importante legate de calitatea și caracterul non-incluziv al acestuia.Cheltuielile cu educația rămân printre cele mai scăzute din UE, în special în ceea ce privește anii de școlarizare care au un rol decisiv în prevenirea părăsirii timpurii a școlii (care rămâne la un nivel ridicat).Participarea copiilor ante-preșcolari la o educație și îngrijire de calitate rămâne sub media UE, infrastructura fiind insuficient dezvoltată și adaptată.Disparitățile dintre mediul rural și cel urban persistă, iar grupurile vulnerabile, inclusiv romii, continuă să aibă un acces limitat la un învățământ de calitate și favorabil incluziunii.Este nevoie de reformarea sistemului de formare inițială și continuă a profesioniștilor care lucrează în unitățile de educație timpurie, de îmbunătățirea accesului la servicii de educație timpurie și de creșterea calității serviciilor de educație timpurie, în special a copiilor până la vârsta de 3 ani.

Descrierea reformelor și investițiilor aferente componentei

Revizuirea cadrului legislativ pentru organizarea și funcționarea sistemului de educație timpurie prin actualizarea normelor de construcție.Dezvoltarea unei abordări integrate pentru copilăria timpurie printr-un mecanism de cooperare inter-instituțională și coordonare intersectorială, prin furnizarea de servicii de educație, sănătate și de îngrijire pentru copiii de până la vârsta de 6 ani.Simplificarea procesului de avizare/ acreditare/ certificare, elaborarea standardelor de calitate și a metodologiilor specifice pentru obținerea autorizației de funcționare a serviciilor de educație timpurie și a celor complementare de îngrijire a copilului.Actualizarea codului ocupațiilor din România (COR) pentru introducerea ocupațiilor „educator pentru educație timpurie” și „profesor pentru educație timpurie”, sistem de recunoaștere a competențelor dobândite în activitatea din creșă pentru personalul de îngrijire (îngrijitor copii, educator specializat)Crearea, extinderea, modernizarea infrastructurii pentru organizarea serviciilor de educație timpurie pentru copiii de până la vârsta de 6 ani, în vederea creșterii ratei de participare și favorizării revenirii părinților în câmpul muncii prin actualizarea și corelarea datelor demografice și a infrastructurii, înființarea unor servicii alternative sau complementare, care să coexiste alături de serviciile formale, transformarea grădinițelor cu program normal în grădinițe cu program prelungit sau transformarea acestora în servicii educaționale și de îngrijire cu program prelungit pentru copiii de la naștere la 6 ani.Schema de granturi pentru construirea a 200 de creșe NZEB (clădiri cu consum de energie aproape zero - n.r.) , ce vor utiliza energie regenerabilă/ servicii de educație timpurie și operaționalizarea acestora de către operatori publici.Crearea unor instrumente de piață care să încurajeze investițiile private, ale sectorului neguvernamental și parteneriatul public-privat (PPP) pentru toate tipurile de servicii de educație timpurie.Crearea unor programe pentru grupuri dezavantajate (minorități etnice, copii din medii socio-economice defavorizate).Crearea unui sistem de salarizare motivant care să facă atractivă profesia de educator/ profesor pentru educație timpurie.

Buget inițial de negociere: 370 milioane euro

Citeşte Articolul Întreg pe Sursă