Ce plan B au Iohannis, Cîțu și PNL în fața moțiunii. AUR, legitimat ca partid mainstream

1 lună in urmă 32

Inimaginabilul pentru PNL și președintele Klaus Iohannis s-a produs. USR PLUS a evitat capcana PSD, a făcut cea mai compromițătoare alianță posibilă – cu extremiștii din AUR – și a depus moțiunea de cenzură. Acum, Cotroceniul și Modroganul lucrează febril la planul B. Unul care trebuie să mențină puterea în mâinile lui Iohannis, via Cîțu, fie și cu prețul unui guvern minoritar, șantajat permanent de PSD.

Dacă moțiunea de cenzură pică, Guvernul Cîțu rămâne în funcție. E un scenariu posibil doar cu sprijinul PSD și lucrurile sunt clare. USR PLUS intră în opoziție, executivul Cîțu rămâne pe poziții ca guvern minoritar, sprijinit și șantajat de PSD. Exact ce s-a întâmplat cu guvernul Tăriceanu 2 în perioada 2006-2008.

Dacă moțiunea de cenzură are însă succes, întră în acțiune Planul B. Acesta se bazează pe faptul că mutările sunt toate în mâna președintelui Klaus Iohannis, după cum a explicat Dan Tăpălagă. Planul B prevede ca următoarea propunere de premier să fie una formală, un om de încredere care să renunțe imediat la nominalizare. De ce un candidat formal și nu tot Florin Cîțu, favoritul evident al președintelui Iohannis? Pentru că o decizie de anul trecut a CCR face aproape imposibilă desemnarea lui Cîțu imediat după moțiune. CCR a decis anul trecut că nu poate fi propus premier cel care tocmai a fost dărâmat la moțiune și nu poate demonstra că are o nouă majoritate.

Cel mai probabil, președintele va alege o figură de tipul Nicolae Ciucă, generalul în rezervă care a mai fost și anul trecut premier interimar pentru scurt timp. El ar urma să pice la votul Parlamentului, neavând nici el o majoritate clară, sau își va depune mandatul chiar înainte de votul din Parlament, cum a făcut-o în martie anul trecut chiar Florin Cîțu.

După ce candidatul de fațadă își va fi dat demisia, președintele va reveni, cel mai probabil, cu Florin Cîțu candidat, știind că Parlamentul nu va risca pentru nimic în lume să pice încă o dată guvernul și să forțeze declanșarea anticipatelor. Președintele mizează pe faptul că cel puțin o parte dintre parlamentarii PSD și AUR îl vor vota pe Cîțu, compensând voturile USR PLUS. Mai mult, Iohannis va încerca, probabil, și să creeze o falie în USR PLUS după congresul partidului, mizând pe eventuala dorință a unora dintre lideri să intre într-un guvern, fie el și condus de Cîțu. Însă la cum arată acum starea de spirit în USR PLUS, reușita acestei încercări pare imposibilă.

În acest scenariu mai există o necunoscută: va apela USR PLUS la tactica PSD de anul trecut și va încerca să atace la Curtea Constituțională o nouă desemnare a lui Florin Cîțu ca premier dacă acesta nu poate dovedi înainte de votul din parlament că are o majoritate guvernamentală? Nu e clar acum dacă e o opțiune pe masa USR PLUS.

Dacă Guvernul Cîțu 2 va trece, cu voturi din PSD și AUR, vom avea situația unui guvern minoritar, care depinde de partidul lui Ciolacu pentru fiecare proiect de lege. O situație întâlnită în guvernul Tăriceanu 2, cu riscurile de rigoare. PNL va deconta toate nereușitele guvernării, în timp ce PSD va presa permanent pentru propria agendă și pentru instalarea clientelei de partid la vârful statului. O ”grand coalition” după modelul german, dar neformalizată, o construcție politică ce îi va da lui Klaus Iohannis liniștea necesară pentru ultimii trei ani de mandat. Si care va instala o formă de restaurație, de comportament anti-reformist care i se potivește perfect președintelui.

Și un cuvânt despre președintele Iohannis: el avea obligația constițiutională să mențină coaliția PNL – USR PLUS – UDMR funcțională. Nu a facut nimic pentru asta, dimpotrivă, a blocat majoritatea reformelor promise în campanie. Obișnuit de la Sibiu cu o relație de subordonare strictă a celor din jurul său – motivul pentru care i-a promovat de-a lungul timpului pe Alina Gorghiu, Cristian Bușoi sau Florin Cîțu, a fost scos din sărite de relativa autonomie politică a celor din USR PLUS (la fel ca și în cazul lui Ludovic Orban, care are propria lui agendă, diferită de a Cotroceniului). Sătul de stilul USR PLUS, el e cel care a inițiat ruperea coaliției prin ordinul dat premierului Cîțu să îl remanieze pe Stelian Ion.

Un USR PLUS care, acum, pare condamnat la opoziție. Poziția intransigentă față de Cîțu, coroborată cu preferința președintelui Iohannis pentru Cîțu, duc spre această ipoteză de lucru. USR PLUS avea nevoie de opoziție în perspectiva celor patru rânduri de alegeri din 2024 ca să-și potențeze imaginea, dar care nu miza pe o ieșire atât de rapidă de la guvernare.

USR PLUS a făcut un compromis major: alianța de conjunctură cu AUR pentru depunerea moțiunii de cenzură. Un compromis pe care majoritatea votanților îl va trece cu vederea, dar care poate avea pe termen lung un efect extrem de nociv în societate: validarea unui partid ai cărui lideri au vederi deschise xenofobe, anti-semite, pro-legionare. Un partid care, prin această alianță nesperată, se apropie de mainstreamul politicii, care va clama și mai apăsat legitimitate pentru ideologia sa extremistă.

  • Citește și:

Jocul în forță al premierului Cîțu și al președintelui Iohannis / Pe ce mizează cei doi în războiul cu USR PLUS

Reacție rapidă: De ce a fost sacrificat ministrul Stelian Ion cu prețul căderii guvernului. Numirile de șefi independenți la DIICOT, DNA și Parchetul general au fost blocate în ultimul moment

Citeşte Articolul Întreg pe Sursă