Cazul Smicală. Cum transformă naționaliștii un caz social în propagandă anti-Europa

2 months ago 3

Grupuri de extremă dreapta din România au transformat lupta pentru custodia copiilor unei românce din Finlanda într-un atac împotriva valorilor Occidentului, arată o anchetă publicată de Balkan Insight și citată de Sinopsis.

Puțin după prânz, într-o zi însorită de sâmbătă de la început de februarie, aproximativ 50 de oameni s-au strâns în colțul unei străzi de-obicei liniștite din București. Peste drum este ambasada Finlandei, situată într-o vilă cu mici colonade și arcade datând din perioada interbelică.

Fluturând drapeluri românești, grupul de bărbați, femei și copii scanda “Libertate!” și “Jos nazismul!”. Pe o pancartă se putea citi: “Opriți distrugerea familiei românești!”

Un bărbat cu barbă, îmbrăcat cu o haină neagră și având la gât o cruce de lemn, striga într-un megafon. “Vă dați seama în ce Europă vrem noi să fim, în ce Europă se trage să mergem – o Europă în care se ridică la rang de cultură islamul, se ridică la rang de valoare homosexualitatea, dar se condamnă dragostea copiilor față de mamă.”

Mama în discuție este Camelia Smicală, o româncă din Finlanda, ai cărei copii au fost dați în custodie în 2010, după ruperea mariajului ei cu un finlandez.

Bărbatul cu haină neagră și cruce de lemn era Dan Grăjdeanu, liderul în vârstă de 46 de ani al Frăției Ortodoxe, o organizație naționalistă din România, care susține că ar avea 2000 de membri și care promovează “dragostea de Dumnezeu, neam și țară“.

Grăjdeanu și Smicală nu s-au întâlnit niciodată, dar asta nu l-a împiedicat pe Grăjdeanu să ia povestea lui Smicală și să o transforme într-o cauză a organizațiilor de dreapta și ultraortodoxe din România.

Pentru asemenea organizații, povestea lui Smicală dovedește cât de mult s-a îndepărtat Europa de așa-zisele “principii ale familiei tradiționale“, cum ar fi dreptul unei mame de a-și crește copiii. Iar Smicală, încercând să recâștige custodia, a intrat în acest joc.

Însușirea poveștii ei de către extrema dreaptă românească a devenit o lecție despre cum pot fi folosite niște experiențe personale – mai ales în epoca rețelelor de socializare – pentru a manipula opinia publică împotriva Uniunii Europene.

“Oamenii acționează din instinctul lor, din credințele lor, dar sigur că dacă există și o mână care să organizeze lucrurile în spate și pe urmă să amplifice mesajul, să-l facă mai vizibil este cu atât mai bine”, spune analistul politic Sorin Ioniță, președintele organizației Expert Forum.

“Se întâmplă frecvent în țările baltice, în Polonia”, afirmă el. “Genul ăsta de grupuri care sunt potențate ca să facă finalmente ceea ce este propagandă anti-UE. Unii o fac știind ce se întâmplă, alții nu-și dau exact seama (…) și acționează cu sinceritate în felul lor.

Copii plasați în custodie

De profesie medic de urgență în Piatra Neamț, în 2005 Smicală a plecat din România în Finlanda, unde a avut doi copii cu soțul ei finlandez, Petri Jalaskoski.

Izolată ca urmare a faptului că nu vorbea finlandeza, Smicală spune că Jalaskoski a devenit violent și că o dată, în 2007, și-a dus copiii într-un adăpost destinat victimelor violenței domestice.

Smicală a început să lucreze ca medic în Filnanda, iar în anul 2010, cuplul a divorțat. Reporterul a încercat să îl contacteze pe Jalaskoski la adresa sa de email la o companie, dar nu a primit niciun răspuns. El nu pare să fi comentat public acuzațiile lui Smicală, iar Ministerul român de Externe a spus pentru BIRN că el nu a fost pus sub acuzare pentru vreun delict.

Potrivit Ministerului român de Externe, o instanță finlandeză a hotărât că cei doi copii vor rămâne cu Smicală și că părinții vor avea custodie comună asupra lor. Totuși, în 2016, serviciile sociale finlandeze au decis că e nevoie de instituționalizarea celor doi copii, pe atunci în vârstă de 9 și 10 ani.

Serviciile sociale finlandeze au refuzat să discute cazul cu BIRN, dar Ministerul român de Externe afirmă că motivul invocat în sprijinul acestei decizii a fost “comportamentul instabil al mamei, care ar afecta evoluția copiilor”.

Smicală a apelat la Facebook, acuzând Finlanda că îi încalcă drepturile și că totul i se întâmplă pentru că e româncă. Pe YouTube, a postat înregistrări audio și video făcute în timpul când i s-a permis să-și viziteze copiii, iar asta a dus la retragerea dreptului său de a-i vizita.

Totuși, în România, povestea ei a atras atât atenția presei, cât și pe cea a mediului online.

Mulți dintre cei care și-au exprimat sprijinul față de ea erau membri ai unor organizații religioase ultraortodoxe, cunoscute pentru poziția lor anti-occidentală și împotriva minorității LGBT.

Grăjdeanu s-a numărat printre primii susținători.

Dresor de câini și fost polițist, originar din Ploiești, Grăjdeanu a intrat pentru prima oară în atenția publicului în 2018, când a participat la un protest în cursul căruia o organizație de extremă-dreaptă numită Noua Dreaptă a perturbat proiecția unui film care, în opinia ei, făcea “propagandă în sprijinul homosexualilor”. El a continuat în aceeași direcție, organizând proteste împotriva căsătoriilor între persoane de același sex și împotriva migranților musulmani.

Sprijinul său față de Smicală datează din 2017. “Cea mai mare crimă este să desparți niște copii de mama lor”, a declarat el în cursul unuia dintre primele proteste din fața ambasadei finlandeze.

Grăjdeanu a declarat pentru BIRN că a fost impresionat de suferința femeii. “Dacă descopăr un român care suferă pe undeva, mă duc acolo să lupt pentru ca să nu mai sufere și alții și pentru ca tot acest rău să nu se răspândească”, a spus el. “Trebuie măcar să izolăm asemenea lucruri și să facem ceva. Adică, suntem împotriva răului și în apărarea binelui“.

Protestele lui Grăjdeanu au fost întrerupte de pandemia de COVID-19, dar el spune că va continua să o sprijine pe Smicală.

Sprijin politic

Plângerile lui Smicală împotriva Finlandei au început să câștige teren pe paginile web ortodoxe și printre grupurile de pe Facebook, în 2016. Acestea îi prezentau povestea povestea împreună cu cea a unui român care a acuzat Marea Britanie că i-a dat copiii spre adopție unui cuplu de homosexuali și cu cea a unui cuplu de români din Norvegia ai căror copii au fost dați în custodie după ce părinții au fost acuzați că i-ar fi lovit.

“Peste tot, în Europa, oameni buni, ne iau copiii!”, a postat o persoană pe site-ul românesc cuvantul-ortodox.ro, în mai 2016. Pe această pagină web sunt publicate 57 de articole despre cazul Smicală, unele însoțite de videoclipuri cu preoți care îi sprijină cauza.

Până în 2017, Smicală a avut propriul blog – ‘camelia-smicala-vs-finland’ – care era administrat de jurnalistul român Victor Roncea. O pagină de pe Facebook în sprijinul lui Smicală are 12.000 de urmăritori.

Unii politicieni români, printre care parlamentari români și europarlamentara Maria Grapini, și-au exprimat sprijinul față de ea.

Campania sa a atins cote înalte în 2019, în timpul campaniei pentru alegerile prezidențiale din România, când premierul de atunci, Viorica Dăncilă, candidată la președinție, a declarat la o conferință de presă că a vorbit cu Smicală la telefon și că, în calitate de mamă, a fost impresionată de povestea ei. “Voi face tot ce pot să ajut o mamă care luptă pentru copiii ei”, a declarat Dăncilă, care ulterior a pierdut alegerile.

La începutul anului 2020, protestele din fața ambasadei finlandeze au devenit săptămânale, cel puțin până când România a decretat izolarea pentru a combate răspândirea COVID-19.

Foto: Protest în februarie 2020 în fața Ambasadei Finlandei la București / BIRN

Citește tot articolul pe Sinopsis.info

Read Entire Article
Powered By Seo Tools