Câți oameni au trebuit să moară din cauza șoferilor agresivi până când s-a descis schimbarea codului rutier. Titi Aur: ”Îi putem descuraja pe teribiliști, dar nu doar ei fac accidente”

1 săptămână in urmă 30

România este pe ultimul loc la siguranță rutieră în Europa și pe primul loc la numărul de oameni decedați în accidente grave produse pe șosele. Multe dintre aceste tragedii sunt produse de șoferi care fie nu cunosc regulile, fie nu vor să le respecte.

Sute de oameni au murit, în ultimul an, pe șoselele României, în accidente rutiere grave. Poliția vrea amenzi mai mari pentru cei care conduc agresiv.

Astfel, cei care fac slalom printre mașini, îi șicanează pe ceilalți în trafic, sau dau flash-uri pentru a-i atenționa pe ceilalți șoferi să se dea la o parte din calea lor pot primi amenzi usturătoare dacă sunt prinși de poliție, se arată într-un proiect legislativ supus dezbaterii publice pe site-ul Ministerului de Interne.

Iar cei care depășesc viteza legală cu peste 70 de kilometri la oră ar putea rămâne fără permis timp de patru luni.

Ce este conducerea agresivă

În același proiect a fost în sfârșit definit termenul de conducere agresivă.

Astfel, conform art. 54.1, nou introdus, ”prin comportament agresiv se înțelege efectuarea, pe drumul public, de către conducătorul de vehicul, a uneia dintre următoarele manevre:

a) deplasarea succesivă de pe o bandă de circulație pe alta sau de pe un rând pe altul, alternând din stânga în dreapta, în scopul depășirii unui șir de vehicule care circulă în același sens;

b) întoarcerea vehiculului prin folosirea frânei de ajutor;

c) pornirea vehiculului de pe loc prin patinarea excesivă, în gol, a roților motoare;

d) circulația cu vehiculul la o distanță foarte redusă față de un alt vehicul, înaintea sau în spatele acestuia, cât și în lateral, de natură a intimida conducătorul acestuia;

e) folosirea repetată a semnalelor sonore și/sau luminoase de natură a obliga nejustificat

conducătorul de vehicul care circulă în fața sa să elibereze banda de circulație;

f) conducerea mopedului sau motocicletei având în contact cu drumul numai una dintre roți;

g) mersul cu spatele cu vehiculul în scopul intimidării celorlalți participanți la circulație care circulă în spatele acestuia;

h) realizarea intenționată a unui derapaj controlat al vehiculului în vederea întoarcerii sau rotirii acestuia;

i) conducerea intenționată a unui vehicul prin accelerarea repetată a motorului, de natură a

stânjeni persoanele aflate în zona drumului public”.

Titi Aur: ”Aceste inițiative apar atunci când intervin situații speciale”

Campionul de raliuri, Titi Aur, a explicat pentru Ziare.com că, aceste măsuri mai aspre îi pot descuraja pe cei teribiliști.

”Tot ceea ce este prevăzut în acest proiect de lege este foarte în regulă. Trebuiesc luate astfel de măsuri. Adică măsuri mai dure pentru încălcarea regulilor de circulație. Eu am fost de fiecare dată pentru înăsprirea pedepselor și amenzilor. Sunt reacții din partea șoferilor sau a sindicatelor acestora în special potrivit cărora amenda este mare. Eu le spun că sancțiunile sunt aspre pentru ca ei să nu încalce regulile, nu ca să facă abateri și să plătească amenzi.

Aceste sancțiuni sunt făcute tocmai pentru a nu se încălca regulile de circulație.

Observ că astfel de inițiative legislative sunt luate, de către Ministerul de Interne, vreun deputat sau senator sau chiar de către guvern, atunci când apar tot felul de situații speciale: cum ar fi ziua comemorării victimelor sau mai suntem notificați de Comisia Europeană că suntem pe ultimul loc la siguranță rutieră și trebuie să luăm atitudine. Aceste inițiative duc, majoritatea, către măsuri de coerciție mai aspre.

Pentru cei 15-20% dintre șoferii care sunt considerați teribiliști (conduc sub influența alcoolului, sub influența drogurilor, fac liniuțe, fac concursuri în trafic deschis, folosesc mașina pentru a se răzbuna, sinucigașii) trebuie măsuri mai aspre: tot ceea ce înseamnă coerciție, amendă, suspendare, închisoare, etc.

Dar nu doar ei fac accidentele. Din numărul total al accidentelor, 80% sunt produse de șoferi normali. 20% sunt șoferii începători și 60% sunt șoferii cu experiență care fac o greșeală o dată pentru că ei cred că nu le poate întâmpla”, a explicat Titi Aur.

”Pentru restul șoferilor trebuie să faci educație”

Expertul în conducere defensivă a mai precizat că astfel de măsuri cum sunt și în acest proiect de lege ar trebui să-i țină un pic sub control pe cei 15-20% teribiliști. ”Pentru restul șoferilor trebuie să faci educație. Iar acest lucru înseamnă școală de șoferi făcută corect cu toată programa schimbată penttru a-i salva pe viitorii șoferi. Pentru că dacă de mâine școala de șoferi devine perfectă în România nu ai rezolvat situația.

Și practic toți cei care vor ieși de mâine din școlile de șoferi vor fi mult mai buni. Dar ce faci cu cei care deja sunt cu permise acum și care au făcut școala de șoferi acum un an sau acum doi ani sau acum 10 ani?

Și pentru aceștia trebuie să gândești soluții de a-i aduce la zi. Iar pentru acest lucru există cursuri de conducere defensivă completate cu campanii bine gândite. Dar nu de felul că mergi la intersecție, dai un ursuleț de pluș și spui: ”condu preventiv”, ci unele care transmit mesaje, poate dure câteodată, dar care să-i conștientizeze pe șoferi”, a explicat pilotul.

Titi Aur a dat exemplul Marii Britanii care în urmă cu mai bine de 15 ani a reușit să reducă numărul accidentelor cu un procent important.

”Guvernul Marea Britanie a gândit o campanie pe care a promovat-o în toată presa cu niște filmulețe, regizate, dar care erau înspăimântătoare și pe care, probabil, CNA-ul nostru nu le-ar accepta, au rulat câteva luni pe toate televiziunile și au reușit să scadă cu 7% accidentele.

Astfel de campanii trebuiesc gândite de specialiști, nu să iasă domnul ministru și să spună: ”conduceți cu grijă pe stradă”, echivalentul a ”vaccinați-vă”. Toată lumea știe că în general, clasa politică este desconsiderată. Dar tot se găsesc niște mesaje subliminale, bine gândite de niște oameni de publicitate care știu să transmită, iar când te urci la volan să îți spui ”să nu cumva să mi se întâmple așa ceva”.

Pentru că atunci când, în ultimii 15 ani nu de acum, ești ultimul în Europa la siguranță rutieră, sau primul la decese și răniți grav pe șosele, normal ar fi ca niște autorități responsabile să ia atitudine”, a mai spus polotul de raliuri.

Cazul accidentului de la Bacău, unde doi copii au murit în accident: ”Șoferul era nepregătit”

”Avem nevoie și de măsuri de coerciție mai drastice dar ținem sub control doar o anumită categorie. Dar ce faci cu restul? Pentru că dacă ne uităm la accidentul de ieri de la Bacău, un tânăr de 23 de ani, cu soția, cu doi copii, au intrat în fața camionul, el nu era sinucigaș. A fost doar insuficient pregătit. Nu a știut că există niște elemente de distragere a atenției care sunt: telefon mobil, radio, discuție aprinsă, în mașină, copiii care plâng, care vor ceva. Bănuiesc că el a fost într-una din aceste situații.

Nu a intrat așa de nebun în fața camionului. Sigur s-a întâmplat ceva în mașină înainte de acest moment. Vă dați seama ce tragedie este acum în familia lor, între prieteni, colegi de serviciu? Autorul legal al accidentului este șoferul însă, moral al unei astfel de tragedii este societatea, sistemul de pregătire din spate. Pentru că dacă tânărul respectiv, la școala de șoferi, trecea prin tamponare, răsturnare, curs de conducere defensivă, afla că în mașină sunt elemente de distragere care te pot omorî.

El nu a intrat în fața camionului pentru că era amenda mai mică sau mai mare”, a mai explicat Titi Aur.

Câți oameni au murit pe șosele în ultimii ani

Potrivit rapoartelor care stau la baza motivației demersului legislativ de modificare a Codului Rutier, sute de oameni au murit, anul acesta, din cauza vitezei excesive.

Statisticile arată că numărul persoanelor decedate în primele 9 luni ale anului 2021 a fost de 253, cu 6 mai mare față de aceeași perioadă a anului 2020 și cu 12 mai mare față de aceeași perioadă a anului 2019.

Statistica primelor 9 luni ale anilor 2019, 2020 și 2021 relevă o creștere de la an la an a încălcărilor limitei legale de viteză cu peste 50km/h. Astfel, în primele 9 luni ale anului 2019 au fost constatate 49.570 de încălcări ale limitei legale de viteză cu peste 50km/h, în primele 7 luni ale anului 2020, 61.029, iar în aceeași perioadă a anului 2021, 67.719.

De asemenea, raportul primelor 9 luni ale anilor 2019, 2020 și 2021 relevă o creștere a

nerespectării regulilor privind trecerea la nivel cu calea ferată. Astfel, în primele 9 luni ale anului 2019 au fost constatate 884 de astfel de contravenții, în primele 9 luni ale anului 2020, 568, iar în perioada similară a anului 2021, 1.155.

De asemenea, și statistica accidentelor de circulație produse ca urmare a nerespectării regulilor la trecerea la nivel cu calea ferată prezintă o creștere. În aceeași perioadă comparativă au fost înregistrate următoarele evenimente:

- în anul 2021 - 39 accidente rutiere, soldate cu decesul a 15 persoane, rănirea gravă a 6 persoane și cu rănirea ușoară a altor 44 de persoane;

- în anul 2020 - 31 accidente rutiere, soldate cu decesul a 10 persoane, rănirea gravă a 17 persoane și cu rănirea ușoară a altor 15 persoane;

- în anul 2019 - 31 accidente rutiere, soldate cu decesul a 16 persoane, rănirea gravă a 13 persoane și cu rănirea ușoară a altor 34 de persoane.

Legiuitorii și-au dat seama că ”în prezent, legislația din domeniul circulației pe drumurile publice nu definește expres comportamentul neadecvat în trafic al unui conducător de vehicul, care poate influența siguranța circulației, poate pune în pericol viața sau integritatea corporală a persoanelor sau poate aduce prejudicii proprietății publice ori private”.

Citeste si:

Peste 1.600 de decese în accidente pe străzile României în 2020. Cum a influențat pandemia această cifră

Comisia Europeană a publicat vineri, 19 noiembrie, statisticile finale privind siguranţa rutieră pentru anul 2020. Potrivit datelor, 1.646 de români şi-au pierdut viaţa într-un accident,...

 ”Pentru circulația din România sunt mai periculoase decât cele normale”

Un proiect legislativ privind limitarea circulației pe drumurile publice a autovehiculelor înmatriculate sau înregistrate în România care au volanul pe dreapta a fost depus la senat pentru a...

Citeşte Articolul Întreg pe Sursă