Cât mai rezistă românii la valul de creșteri ale prețurilor. Sociolog: ”Oamenii nu ies în stradă pentru că nu au ce și cui să ceară”

6 zile in urmă 20

Românii au început anul cu scumpiri. Facturile la curent electric și gaze au venit deja majorate iar mulți se gândesc deja cu groază că nu vor mai avea cu ce să le plătească.

Oamenii sunt nemulțumiți însă încearcă să găsească metode să iasă din criză. Unii își caută un al doilea job, alții se împrumută iar alții încep să reducă din consum. Sociologii avertizează că în aceste condiții este posibil ca a doua jumătate a acestui an să fie mai ”conflictuală”.

Sociologul Ana Bulai: ”Tensiunea socială crește, iar aceasta se manifestă conflictual”

Sociologul Ana Bulai spune că românii au mai trecut prin astfel de crize,, în ultimele sute de ani și că, de regulă, în primă fază încearcă să își rezolve aceste probleme pe cont propriu. Însă avertizează că astfel de măsuri pot scoate într-un final oamenii în stradă.

”Luna ianuarie este luna cea mai stresantă din an, tocmai pentru că frigului de afară i se suprapun toate aceste îngrijorări care în România se și concretizează, în cea mai mare parte.

Cumva, aceste tensiuni au început încă de la sfârșitul anului trecut când temeri privind creșterea inflației, scăderea nivelului de trai, creșterea ratei șomajului, au fost vehiculate în și după acea criză politică pe care am avut-o.

De altfel, în spațiul public, temerea privind viitorul și ”ziua de mâine” a fost măsurată, aproximativ 80% dintre românii care au răspuns întrebărilor unui studiu spunând că România nu se îndreaptă într-o direcție bună și au îngrijorări cu privire la viitor. Temerile s-au suprapus peste această realitate a facturilor mărite și a resimțirii nedreptății sociale.

Pentru că, iată, ANRE-ul ne spune azi că aproape 40% din firme nu au aplicat legea, ceea ce este un procent nu al unui stat eșuat ci al unui stat ”mort în șanț”.

Ori tensiunea socială crește, iar aceasta se manifestă conflictual, oamenii ies în stradă, nu neapărat pentru că o duc rău ci, diferența dintre cum o duc și cum se așteptau să o ducă, crește”, a explicat Ana Bulai pentru Ziare.com.

Sociologul a dat exemplul Revoluției din 1989. ”Dincolo de mecanismele subterane care au stat în spatele acestor mișcări, revoltele au pornit din nemulțumirea oamenilor care simțeau că după plata datoriilor externe ar fi trebuit să o ducă mai bine și nu au dus-o”.

Iar astfel de nemulțumiri generează conflicte și mișcări de stradă.

”Acest lucru generează tensiune, nu sărăcia. Nu vedeți oamenii ieșiți în stradă în țările sărace sau în zonele cele mai sărace pentru că am avea în mediul rural străzile pline, ci acolo unde oamenii se așteptau să o ducă mai bine și nu o duc”, a mai explicat Ana Bulai pentru Ziare.com.

”Până în primăvară românii vor încerca să găsească strategii individuale pentru a face față acestei situații”

”Cred că iarna aceasta, până în primăvară, românii vor încerca să găsească strategii individuale, nu colective, de a face față acestei situații tensionate”, a mai explicat sociologul Ana Bulai. ”Vor încerca să se împrumute sau să își găsească un al doilea job, să își restrângă cheltuielile, pentru a-și plăti facturile”.

Starea conflictuală se va accentua în toamnă, conform estimărilor sociologului, când toate aceste probleme se vor cumula cu stresul deja existent din cauza pandemiei și instabilității politice.

”Toamna și finalul acestui an mă aștept să fie mai conflictuale. Iar acest lucru se va întâmpla pentru că problemele se acumulează, chiar dacă le faci față individual pentru o perioadă de timp.

Iar, venind deja după o acumulare de stres de doi ani, generată atât de pandemie cât și de instabilitatea politică și deciziile haotice luate în această perioadă, care se suprapune peste această criză economică ce va degenera într-o inflație stabilizată, nu doar pentru o scurtă perioadă de timp, mă aștept ca lucrurile să nu mai fie la fel de calme la nivel social”, a precizat Ana Bulai.

Sociologul a mai spus că se așteaptă ca politicienii aflați la guvernare să înceapă să calce pedala de accelerație a scumpirilor și a măsurilor dure în această primă perioadă a anului. ”Pentru că, dacă trec cu bine sfârșitul anului acesta, anul 2023 va fi an preelectoral și vor încerca să atenueze în memoria socială toate gafele acumulate în acești ani”.

”Oamenii nu ies în stradă pentru că nu au ce și cui să ceară”

Ana Bulai crede că, probabil, până în toamnă vor mai fi ”mici răbufniri”. ”Dar oamenii simt că este ineficient să iasă acum în stradă. Să strige ce? Să ceară cui? Acestea sunt lucrurile pe care ni le spun oamenii în sondajele de opinie pe care le-am început deja: ”să ies în stradă împotriva cui și cu ce speranță?”.

Ea spune că ”tot jocul politic de la sfârșitul anului trecut a făcut ca tot orizontul de speranță, în sensul de coalizare a unei forțe decizionale care să aducă schimbare să se dilueze maxim. Nu ai o alternativă pe care să o aduci în față”.

Mai mult, ”grupurile se coalizează destul de greu sau rezistă un timp dacă nu ai un leadership sau o modalitate de a personifica prin unul-doi-trei lideri dorințele lor dea coagula un document, da a vedea o speranță într-o formațiune civică sau partid politic capabil să îi reprezinte”, este de părere Ana Bulai.

”Bântuie un ”sictir major” și o lipsă de speranță care va fi greu de schimbat de actualii politicieni”

Referitor la criza politică din ultimul an, Ana Bulai crede că efectele se vor vedea abia peste doi ani, la vot.

”Guvernarea comună PSD-PNL a creat o dezamăgire foarte mare chiar dacă lucrul acesta nu se vede în sondajele de opinie pe termen foarte scurt. Această dezamăgire o vom vedea în prezența la vot și în zona de implicare civică.

Pentru că unirea a două forțe politice opuse și schimbarea de traiectorie a PNL și a președinției prin această alianță a făcut ca imaginea ”toți sunt o apă și-un pământ”, care a bântuit politica românească după anii 90 să fie o certitudine”.

Ana Bulai a explicat că acest fapt este posibil pentru că ”oamenii văd acum că indiferent cum au votat, promisiunile politice nu au nicio legătură cu promisiunile din campaniile electorale, că ceea ce se întâmplă după scrutin nu mai ia în considerare dorințele și problemele lor, că sunt interese și mecanisme care vizează doar elita politică nu și electorul”.

”Și dezamăgirea o vedem din campania de vaccinare și felul în care oamenii s-au raportat la mesajele politicienilor și autorităților publice până la felul în care se implică în proiecte civice la nivel local și regional.

Bântuie un ”sictir major”, ca să mă exprim colocvial, o lipsă de speranță, printre oameni care va fi greu de schimbat de actualii politicieni dar nu atât de greu de capitalizat către forțe radicale.

Pentru că noi am mai trăit, ca societate, în ultimele secole, astfel de situații iar radicalismul și mesajele dure sunt cele care scot oamenii din această amorțeală”, a conchis Ana Bulai.

Liviu Chesnoiu, psiholog criminalist: ”Românul, când îi ajunge ”cuțitul la os” atunci iese”

Și psihologul criminalist Liviu Chesnoiu dar cu o experiență de câteva crize majore ale României, a explicat că românii rezistă multor probleme și abia când nu mai pot reacționează.

”Cum e psihologia aceasta a românului? Până ”explodează mămăliga” trebuie să se întâmple toate nenorocirile. Când îi ajunge ”cuțitul la os”, atunci iese. Se scumpesc toate: gazul, curentul, viața dar, românului dacă i s-a dat acolo la pensie un leu, e fericit”, a spus Liviu Chesnoiu pentru Ziare.com.

Psihologul mai este este de părere că cei care au cheltuieli minore tind să creadă că nu-i va afecta creșterea prețurilor.

Ce s-a scumpit anul acesta

Iată câteva exemple de costuri pentru unele produse și servicii, la același consum, în ianuarie 2022 față de ianuarie 2021, conform Digi 24.

  • Energie electrică, consum de 90 kWh – 140 de lei față de 110 lei
  • Gaz natural, consum de 950 de metri cubi: 190 lei față de 150 de lei
  • RCA, autoturism 1700 cmc, pe 12 luni: 750 lei față de 450 lei
  • Combustibilii s-au majorat și ei cu peste un leu pe litru.

În ianuarie 2021, un litru de benzină și motorină era între 4,8-4,9 lei, în timp ce acum, la pompă se vând cu 6,2-6,3 lei.

Românii nu resimt majorările doar la utilități. Cei care au rate la credite bancare plătesc deja cu câteva sute de lei în plus lunar. La începutul anului trecut, ROBOR la 3 luni era 1,7%, în timp ce acum a ajuns la 3,05%. La o rată lunară de aproximativ 1.400 lei un client achită acum cu 100 lei în plus.

De asemenea, taxele și impozitele locale s-au majorat de la 1 ianuarie în unele localități, la fel ca taxa pentru parcările de reședință. În București, de exemplu, a crescut de 8-10 ori în unele sectoare.

Ca urmare, unii bucureșteni au început să renunțe la locurile de parcare.

Citeste si:

China poate pierde un actor important pe Drumul mătăsii. Beijingul vreau un Kazahstan ”stabil”, după investițiile uriașe făcute în fostul stat sovietic

Reacția Chinei la evenimentele din Kazahstan a fost liniștită, dar s-a cristalizat încet în jurul susținerii regimului kazah în fața presupuselor și nenumitelor amenințări străine....

 Magazine închise, produse de bază care lipsesc, conturi blocate. Aeroportul de pe Almaty a fost distrus EXCLUSIV

Imaginile cu revolta din Kazahstan din ultima săptămână au făcut înconjurul lumii. Magazinele au fost incendiate, sediile primăriei și ale administrațiilor publice au fost distruse de...

Citeşte Articolul Întreg pe Sursă