​Business report ​​ Acordeonul lui Béla. Cum ne-au informat în pandemie. Cota unică se pregătește să moară. Fumigena. Negocierile: Cum se pune problema, la ce să ne așteptăm. Autoritățile germane se uită la un alt indicator - rata spitalizării

3 săptămâni in urmă 32

​Cum ne-au informat în pandemie Cota unică se pregătește să moară Acordeonul lui Béla PNRR poate fi modificat, după cum a anunțaț PSD. Cât se poate pierde din cele 29,2 mld euro Mircea Coșea:"Ne aşteptăm ca inflaţia reală să crească la peste 10%" Negocierile. Cum se pune problema, la ce să ne așteptăm Pacienți de la Spitalul Mobil Lețcani au fost mutați. Instalaţia de căldură - inadecvată Pentru a estima situația pandemiei, autoritățile germane iau în calcul un alt indicator - rata spitalizării Trezirea: Spitalul Cardio, un vis frumos și-atât. Cum bagi un elefant prin gaura unui ac Gheorghe Bosânceanu: „Mai toate societăţile care au activitatea bazată pe energie şi gaze se gândesc dacă merg mai departe sau iau o pauză” Proiect de lege: Mașinile cu volan pe dreapta să nu mai poată circula pe drumurile publice 70% dintre magazinele online nu sunt pregătite pentru creșterile de trafic de Black Friday Viața în România când îți pierzi vederea pe zi ce trece Fumigena

​Cum ne-au informat în pandemie. Dezinformarea a devenit unul din cuvintele cu care ne-am obișnuit în pandemie. În ultimele luni, tot mai multe voci din sfera publică pun eșecuri ale instituțiilor statului pe seama dezinformării și a propagării online a falsurilor. De pildă, eșecul campaniei de vaccinare.
Am vrut să înțelegem și dimensiunea cealaltă: cât de corect informat a fost publicul în pandemie? Cu alte cuvinte, cât de transparente au fost instituțiile publice și, mai ales, cât de mult au respectat guvernul și ministerele din România legea accesului la informațiile de interes public.
Am invitat șapte jurnaliști să vorbească despre efortul lor de a afla informații publice în timpul pandemiei. Și am mai făcut un experiment: i-am rugat să sune în direct o instituție publică din România și să afle o informație simplă – fie legată de subiectele la care lucrau, fie legată de activitatea instituțiilor.
Ana Poenariu (RISE Project), Andreea Pocotilă (Recorder), Diana Oncioiu (dela0.ro), Emilia Șercan, (PressOne), Răzvan Luțac (Libertatea), Ovidiu Vanghele (Centrul pentru Investigații Media) și Codruța Simina (PressOne) au vorbit despre opacitatea instituțiilor publice, despre efortul constant de a obține informații publice – care ar trebui de multe ori să fie oferite din oficiu de către instituții – și despre timpul pe care îl irosesc în fiecare zi încercând să aducă în fața publicului informații corecte, complete și puse în context, scrie PressOne.

Cota unică se pregătește să moară. Liderul socialiștilor dorește cu impozitare progresivă să pună capăt sărăciei din România. Marile averi sunt în pericol pentru că socialiștii vor pune capăt „discrepanței imense între cei bogați și cei săraci” prin impozitare progresivă. Socialiștii vor să intervină cu impozitare progresivă, indiferent de cine este cel bogat, individul sau compania.
Liderul socialiștilor consideră că avem timp un an ca să ne gândim dacă se va aplica impozitarea progresivă și companiilor. Dar a anunțat impozitarea progresivă este în discuție inclusiv pentru companii, poate așa ne mai pleacă niște investitori sau se răzgândesc să vină să investească aici.
Socialiștii vor bani de la votanții liberalilor. Grija pentru cei săraci intră în contrast cu legea asumată de către socialiști prin care fac cadou prin lege terenul de la Romexpo în valoare de 500 de milioane de euro unor indivizi și entități private, deși ar putea lua minim 250 de milioane de la alți investitori, scrie PressHub.

Acordeonul lui Béla. O mașină care arată rău după un accident nu e neapărat o veste proastă. Mulțumește-i pentru asta lui Béla Barényi.Cu toții am intrat cel puțin o dată în viață într-un parc de distracții. Nu știu despre voi, dar eu am fost întotdeauna încântat de acele mașinuțe electrice pe care le puteai lovi. Pentru ca acest joc să fie relativ sigur, la baza mașinuțelor exista o pernă din cauciuc. Altfel spus, o zonă tampon, deformabilă, care să preia o parte din forțe în momentul impactului.
S-a întamplat de multe ori să trec pe lângă un accident rutier și să văd diverși martori, puternic afectați de modul în care arata vehiculul implicat în eveniment. Doar că o mașină care arată rău după un accident nu este întotdeauna un lucru negativ. Pentru că acele elemente pe care tocmai le-ai văzut împăștiate pe stradă au funcționat asemeni burdufului din cauciuc al mașinuțelor „bușitoare”. Au preluat și au disipat energia cinetică rezultată în urma accidentului.
Iar ăsta e un lucru bun, scrie Autocritica.ro

PNRR poate fi modificat, după cum a anunțaț PSD. Cât se poate pierde din cele 29,2 miliarde de euro . Președintele PSD, Marcel Ciolacu, a anunțat marți că o dată intrat la guvernare, are de gând să modifice țintele deja asumate de România și aprobate de Comisia Europeană și Consiliul European. Modificările sunt posibile, conform regulamentului UE. Efectele asupra PNRR, majore. Președintele PSD, Marcel Ciolacu, a declarat marți că aprobarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) de către Comisia Europeană nu înseamnă că programele de investiții nu mai pot fi negociate/renegociate.
„Vă spun că vom negocia anumite capitole din PNRR (dacă PSD intră la guvernare – n.r.). La Comisia Europeană există această posibilitate, între șase luni și un an an se pot renegocia unele lucruri (…) Vom demonstra ce este sustenabil și ce nu, la ce ne angajăm sau la ce nu ne angajăm”, a comentat Marcel Ciolacu, potrivit Newsweek.

Mircea Coșea:"Ne aşteptăm ca inflaţia reală să crească la peste 10%". Specialiştii se aşteaptă ca inflaţia reală să crească la peste 10%, conform profesorului de economie Mircea Coşea, care susţine că, în calculul oficial al inflaţiei, nu intră anumite servicii care s-au scumpit evident, cum ar fi serviciile medicale.
Printre altele, Mircea Coşea ne-a declarat: "Trebuie să remarcăm efortul pe care BNR îl face prin politica monetară. A rdicat dobânda cheie (n.r. La 1,75%), dar acest lucru este cu două tăişuri, pentru că scumpeşte creditul şi aduce prejudicii celor care au sau care vor să ia credite. Din păcate, legătura dintre politica monetară a băncii centrale şi politica bugetară sau fiscală a Guvernului nu funcţionează. Noi nu avem guvern şi nu avem nicio măsură care poate duce la o anumită îmbunărăţire a situaţiei populaţiei. Nu vom putea avea o rectificare bugetară urgentă, într-o săptămână cel târziu, deşi nu mai sunt bani pentru acoperirea nevoilor de căldură, gaze, salarii în anumite zone. Nu cred că există acum o posibilitate de a stopa inflaţia, cel puţin până la mijlocul anului viitor. Va fi o creştere importantă în acest sector, iar cauzele care vin din exterior se menţin. Acestea sunt legate de problemele energetice, de problemele aferente lanţurilor de aprovizionare, de inflaţia generată de SUA pentru a-şi acoperi cheltuielile. Este un amalgam de factori, iar România poate acţiona deocamdată foarte slab şi pe termen scurt. Chiar dacă ar pune în mişcare un sistem de reducere a importurilor, spre exemplu, tot este prea târziu să oprim creşterea inflaţiei. Salvarea populaţiei în momentul de faţă nu se poate face decât prin nişte adăugiri la veniturile celor care au o situaţie disperată, care trăiesc cu 1000-1500 de lei pe lună", scrie Bursa.

Negocierile. Cum se pune problema, la ce să ne așteptăm. Ziua de miercuri a fost, oficial, prima în care PNL, PSD și UDMR au negociat viitorul program de guvernare. În pauze s-a mai negociat, desigur, și modul de împărțire a posturilor din viitorul guvern, guvern în care, este deja o certitudine, va crește numărul de portofolii.
La sfârșitul zilei, Florin Cîțu s-a arătat optimist că toate negocierile – chiar dacă public sunt încă anunțate destule chestiuni divergente, mai ales la capitolul fiscalitate – se vor încheia până duminică. În următoarele 3-4 zile, spune Florin Cîțu, președintelui i se va prezenta o soluție comună pentru desemnarea prim-ministrului, iar noul guvern ar putea intra la votul Parlamentului chiar săptămâna viitoare.
Din declarațiile oficiale se conturează soluția premierului cu mandat limitat (adică ocuparea funcției prin rotație de PNL și PSD, ba chiar și de UDMR), însă atât PSD, cât și PNL, par împăcate cu ideea că președintele Iohannis va fi cel care va decide în privința șefului Executivului, scrie Cursdeguvernare.ro

Pacienți de la Spitalul Mobil Lețcani au fost mutați. Instalaţia de căldură - inadecvată. Mai mulţi pacienţi cu COVID, inclusiv cei internaţi la Terapie intensivă, sunt mutaţi, miercuri seară, de la spitalul mobil Leţcani la alte unităţi medicale ieşene, din cauza frigului din saloane. Firma care se ocupă cu verificarea instalaţiei de încălzire a reuşit să rezolve problema asigurării agentului termic la parametri normali doar în câteva containere din cadrul spitalului mobil, astfel că autorităţile au decis mutarea mai multor pacienţi la alte spitale din Iaşi.
Potrivit unor surse medicale, la spitalul mobil din Leţcani vor rămâne operaţionale doar două saloane de ATI, cu 12 bolnavi, după ce în zilele precedente aici erau internaţi 28 de pacienţi cu forme severe ale bolii. Ceilalţi pacienţi în stare critică vor fi transferaţi la Spitalul de Boli Infecţioase şi la Spitalul de Neurochirurgie din Iaşi, unde există secţii de Terapie intensivă destinate bolnavilor COVID.
De altfel, managerul Spitalului de Boli Infecţioase din Iaşi, Florin Roşu, a declarat în cursul zilei că unitatea pe care o conduce este pregătită să preia o parte din pacienţii îngrijiţi la Leţcani dacă se va decide relocarea acestora, scrie Ziarul de Iași

Ultimii sași din România, o comunitate pe cale de dispariție. Potrivit documentelor desecretizate din arhivele Securității, în timpul dictaturilor lui Dej și Ceaușescu România a „vândut“ peste 230.000 de etnici germani pentru care Germania a plătit între 3 și 4 miliarde de mărci.Cei din urmă etnici germani care își mai țin gospodăriile în special în satele, comunele și orașele mici, pe vremuri organizați în comunități compacte majoritare, sunt aproape în totalitate familii de oameni în vârstă sau bătrâni care au rămas singuri. Între timp au mai murit dintre ei. Inventarul morții nu l-a mai făcut nimeni. Și nici al vieții celor care au mai rămas și așteaptă să se stingă în gospodăriile lor moștenite din generație în generație, de sute de ani.
Pe mulți îi cheamă copiii „acasă în Germania“. Nu se duc. Pentru ei acasă e, în chip firesc, Banatul, Țara Bârsei, Țara Hațegului, Pământul Crăiesc al celor Șapte Scaune din jurul Sibiului (Orăștie, Sebeș, Miercurea Sibiului, Sighișoara, Nocrich, Cincu, Rupea), zona Bistriţei, enclave din Bucovina de Nord, regiunea Vişeului de Sus și chiar din Dobrogea, scrie DW

În Germania s-a atins deja punctul critic. Pentru a estima situația pandemiei, autoritățile se bazează acum pe un alt indicator - așa-numita rată a spitalizării. Aproape 40.000 de noi infectări în 24 de ore. Ca și când nu ar fi fost de ajuns că epidemia s-a reintensificat, acum se ceartă și responsabilii politici pe marginea competențelor de decizie.O incidență atât de ridicată nu s-a mai înregistrat până acum în această pandemie de coronavirus. Institutul Robert Koch (RKI) a anunțat deja în ultimele trei zile la rând o medie la nivel federal de peste 200 de cazuri noi la 100.000 de locuitori în interval de șapte zile, cu tendință de creștere. Astazi s-a atins, potrivit RKI, incidenţa de 232,1, faţă de 213,7 marţi şi 201,1 luni. Cu o săptămână în urmă valoarea atinsă era de 146,6, iar cu o lună în urmă de numai 66,1. Regiunile cele mai afectate se află în landurile Turingia, Saxonia și Bavaria. În anumite zone, incidența se apropie chiar de 1000.
În decurs de 24 de ore s-au înregistrat la nivelul întregii Germanii 236 de decese. Astfel numărul persoanelor care au murit, fiind dovedit infectate cu virusul SARS-CoV-2, a ajuns la 96.963.

Pentru a estima situația pandemiei, autoritățile federale și cele regionale se bazează acum în principal pe un alt indicator - așa-numita rată a spitalizării, care arată câte persoane infectate au nevoie de îngrijire în spital, scrie DW

Trezirea: Spitalul Cardio, un vis frumos și-atât. Povestea PNRR sau cum bagi un elefant prin gaura unui ac.
* Nord-Estul țării are cele mai puține proiecte de investiții în Sănătate prin PNRR
* Ardealul și București-Ilfov conduc detașat ca număr de obiective
* Banii n-ajung decât pentru 3-4 proiecte, dar pe listă sunt 49 de investiții
* Spitalul de la Iași costă, în mare, 350 milioane de euro, din care 200 milioane de euro ar trebui să vină prin PNRR
* Dar pentru toate proiectele din țară e doar 1 miliard de euro. Spitalul de Urgență din Sibiu costă 500 milioane de euro și e prioritar pentru Guvern
* Șansele Iașului sunt infime până în 2026. Simplă propagandă electorală
* Va conta influența politică a regiunilor, capitol la care Ardealul îi bate de la distanță pe Costel Alexe și Mihai Chirica.

Gheorghe Bosânceanu: „Mai toate societăţile care au activitatea bazată pe energie şi gaze se gândesc dacă merg mai departe sau iau o pauză”. Pentru cei care au bugete multi anuale, unde veniturile şi cheltuielile şi echilibrul dintre ele, evoluţia preţurilor la oţel, gaze,energie şi combustibili este foarte importantă, arată omul de afaceri.
„În condiţiile în care evoluţia lor este impredictibilă şi doar în sus îţi faci nişte socoteli. În cazul nostru preţurile la mentenanţa şi construcţia de nave sunt date de piaţă. Aşa că ştii veniturile, dar când îţi cresc peste noapte cheltuielile cu achiziţionarea tabeli, cu preţul energiei consumate pentru construcţia unei nave începi să îţi faci nişte socoteli. Şi te întrebi dacă nu emai bine să închizi porţile şi să aştepţi vremuri mai bune. Şi socotelile acestea şile fac toate firmele care sunt dependente de costurile la energie”, a arătat Bosânceanu.
Santierul naval la care omul de afaceri este acţionar majoritar are comenzi pentru construcţia a patru nave. Contractele sunt pe doi trei ani, dar navele trebuie pusepe apă, indiferent de evoluţia costurilorla petrol, gaze, energie, scrie Economica.net.

Proiect de lege: Mașinile cu volan pe dreapta să nu mai poată circula pe drumurile publice. Cu excepția celor istorice, mașinile cu volan pe partea dreaptă înmatriculate în România ar putea fi interzise pe drumurile publice din țara noastră, potrivit unui proiect de lege aflat în dezbaterea senatorilor de puțină vreme. Proiectul legislativ, ce are ca scop declarat îmbunătăţirea siguranţei rutiere, vizează limitarea circulației mașinilor înmatriculate aici cu volanul pe partea dreaptă pe drumurile publice.
Mai exact, documentul va interzice “circulaţia pe drumurile publice a autovehiculelor înmatriculate sau înregistrate în România care au postul de conducere situat pe partea dreaptă în raport cu planul median longitudinal al autovehiculului”.
Vor fi exceptate de la această interdicție autovehiculele istorice și mașinile utilitare, de pildă, cele de curățenie stradală.
Dacă proiectul va ajunge să se aplice, cei care vor conduce o mașină cu volanul pe dreapta vor risca amenzi din clasa a III-a de sancțiuni, adică de la șase la opt puncte-amendă, ceea ce înseamnă amenzi cuprinse între 870 și 1.160 de lei. Punctul-amendă a rămas plafonat la 145 de lei și în acest an.
Pe lângă amendare, cei ce vor conduce o mașină cu volanul pe dreapta după introducerea interdicției vor rămâne și fără talonul acesteia. Singurul mod în care vor putea recupera talonul este mutarea postului de conducere de pe dreapta pe stânga, scrie avocatnet.ro

Veşti mai puţin bune pentru amatorii de chilipiruri: 70% dintre magazinele online nu sunt pregătite pentru a face față creșterilor de trafic de Black Friday. Black Friday, perioada cu cele mai mari reduceri din an la magazinele online, aduce și un număr mare de vizitatori pe website-urile acestora, care, deși de dorit, poate cauza serioase probleme comercianților: de la încărcări greoaie ale paginilor, până la perioade mari de inactivitate, care se traduc prin pierderi semnificative în vânzări.Perioadele de Black Friday dublează traficul înregistrat de majoritatea magazinelor online. În unele cazuri, traficul poate fi și de 10 ori mai mare, potrivit unei analize a MxHost, una dintre cele mai mari companii de hosting din România, scrie FinEco24News.

Viața în România când îți pierzi vederea pe zi ce trece. Când era mică, mama sa o poreclise „extra”, de la „extraterestru”.

„În copilărie, având vederea așa ciudată, aveam diverse preocupări anapoda. Jucam, de exemplu, tenis pe întuneric. Eu atunci vizualizam mingea aia galbenă. Pentru mine era un contrast”, povestește Emina.
Pe timpul zilei, mingea ar fi lovit-o „fără probleme”: ar fi văzut-o prea târziu ca să mai aibă timp să reacționeze.
În vârstă de 46 de ani, Emina Socolescu suferă de atrofia nervului optic, o boală degenerativă progresivă care poate duce la orbire. În ultimii 6-7 ani pierderea de vedere s-a accentuat atât de mult, încât a fost nevoită să renunțe la meseria de farmacistă și să se pensioneze, scrie Greatnews.ro

Fumigena. Acum un an de zile, pentru o bună parte din electoratul urban anti-PSD încă funcționa marota: partidul cu trandafiri în siglă e răul absolut și trebuie desemnat ca atare indiferent de context, în vreme ce PNL e speranța de sens contrar și trebuie sprijinit ca atare indiferent de context. Fumigena nu i-a servit decât președintelui Klaus Iohannis, care și-a consolidat metodic toate obiectivele de putere. Una dintre marile fumigene lansate și întreținute în epoca prezidențială Klaus Iohannis a fost ideea că Partidul Național Liberal ar exista și funcționa într-o opoziție fondatoare cu Partidul Social Democrat, „marele rău” al tranziției post-comuniste.
Inerent, menajată de această optică, baricada liberală nu putea fi decât „bună”. Ea simboliza manifestarea unor intenții de primenire care trebuiau întâmpinate cu entuziasm civic, ba chiar susținute de mass-media.
Pentru orice neajuns era suficientă o explicație: de vină este PSD. Și la orice problemă servea o singură soluție: înlocuirea garniturilor „roșii” cu garniturile „galbene”.
Și acesta a fost cam tot programul PNL, potrivit Dela0.ro

Citeşte Articolul Întreg pe Sursă