BNR prognozează scumpiri și mai mari. Inflația va fi de 7,5% la finalul acestui an și 8,6% în trimestrul al doilea din 2022

3 săptămâni in urmă 8

Scumpirile cu care se confruntă românii vor continua și în perioada următoare. Rata anuală a inflației va fi de 7,5% la finalul acestui an și la 8,5% în luna aprilie 2022, în special ca urmare a creșterilor din energie, dar și a prețurilor alimentare, arată raportul privind inflația al Băncii Naționale a României (BNR).

Estimările băncii centrale arată apoi o atenuare până la 5,9% la final de 2022 și 3,3% în anul 2023.

Proiecțiile vin după ce rata anuală a inflaţiei a urcat la 7,9% în luna octombrie 2021, de la 6,3% în septembrie, conform datelor Institului Național de Statistică (INS).

Energia, principala problemă

Scumpirea energei este estimată de către banca centrală la 22,9% pentru finele anului curent și de 16% pentru sfârșitul celui viitor, conform sursei citate.

În luna aprilie 2022 expiră compensarea și plafonarea prețurilor la energie.

Pentru finele anului curent, o contribuție inflaționistă în creștere este atribuită și prețului combustibililor, reflectând majorarea recentă a cotațiilor țițeiului, în timp ce evoluțiile nefavorabile de pe piața lemnului vor fi parțial atenuate prin reducerea TVA, de la 19% la 5%.

Banca centrală notează că evoluția viitoare a prețurilor energetice continuă să reprezinte o sursă semnificativă de riscuri și, mai ales, incertitudini.

Scumpiri și la mâncare, băutură și medicamente

Prețurile alimentelor sunt estimate a crește cu o medie de 7,3% în acest an și cu 5,7% în 2022.

Prețurile administrate, între care cele mai importante sunt cele la medicamente și servicii de apă, canal și salubritate, au la rândul lor o estimare de creștere de 5,7% în acest an și de 2,5% pentru sfârșitul anului viitor.

În fine, băuturile alcoolice sunt estimate să se scumpească în total cu 5,2% în acest an și cu 4,4% anul viitor.

Politica fiscală, posibil risc

Banca Națională notează că „o sursă apreciabilă de riscuri continuă să rămână conduita politicii fiscale și a celei de venituri, decurgând din perspectiva măsurilor de consolidare fiscală”.

Politica fiscală înseamnă măsurile Ministerului Finanțelor. România are un deficit estimat la 7,13% din Produsul Intern Brut (PIB) pentru finalul acestui an și trebuie să îl reducă treptat până la sub 3% în 2024, cât arată tratatele europene.

„În condițiile în care nu este exclusă necesitatea adoptării de noi inițiative în plan fiscal, adaptate conjuncturii economice actuale și de perspectivă, devine preocupantă orice prelungire a situației de instabilitate politică, ce ar putea fi însoțită de unele sincope în procesul legislativ. Orice prelungire a acesteia ar putea greva asupra ritmului consolidării fiscale inclusiv pe termen mai lung, în condițiile în care România trebuie să se încadreze în etapele procedurii de deficit excesiv, cu termen de finalizare a ajustărilor anul 2024”, se arată în raportul BNR.

Alte riscuri citate de banca centrală sunt:

  • prețurile energetice
  • reinflamarea pandemiei
  • penurie de forță de muncă calificată
  • încetinirea creșterii economice a Chinei
  • capacitatea instituțională de a absorbi fondurilor din „Next Generation Eu” (Planul Național de Redresare și Reziliență – n.r.)
  • nu este exclusă o posibilă agravare a sincopelor din lanțurile globale de producție și distribuție a mărfurilor
  • posibila exacerbare a crizei cipurilor, relevantă pentru că România are o pondere mare a industriei auto în exporturi și valoarea adăugată brută
  • majorarea amplă a costurilor producătorilor ar putea să nu fie absorbită prin reducerea profiturilor, ceea ce înseamnă presiuni inflaționiste suplimentare
  • riscuri privind tranziția verde.
Citeşte Articolul Întreg pe Sursă