BISERICI ┼×I CATEDRALE: Catedrala Notre Dame din Lausanne

1 săptămână in urmă 13

Catedrala Notre Dame din Lausanne, cantonul Vaud, Elve┼úia, este ├«nchinat─â Fecioarei Maria ┼či apar┼úine Bisericii Evanghelice Reformate. Aflat─â la 65 km nord-est de Geneva, este o capodoper─â a arhitecturii gotice ┼či un simbol spiritual al vorbitorilor de limb─â francez─â din ┼úara cantoanelor. Lucr─ârile de construc┼úie au ├«nceput ├«n anul 1170, potrivit lausanne.ch, desf─â┼čur├óndu-se ├«n dou─â etape, timp de 35 de ani, f─âr─â a fi ├«ncheiate. ├Än 1215, proiectul catedralei a fost preluat de arhitectul Jean Cotereel, cel care a contribuit decisiv la actuala ├«nf─â┼úi┼čare a edificiului. Slujba de sfin┼úire a avut loc ├«n anul 1275, fiind oficiat─â de c─âtre papa Grigorie al X-lea, noteaz─â crestinortodox.ro. La ceremonie a participat ├«nsu┼či ├«mp─âratul Rudolf I al Sf├óntului Imperiu Roman. ├Än 1536, ├«n timpul Reformei Protestante, aspecte interioare ale catedralei au fost modificate, fiind ├«nl─âturate catapetesmele, altarele, statuile ┼či acoperite numeroase picturi. Tot atunci a fost scoas─â din catedral─â o faimoas─â statuie din aur a Fecioarei Maria, obiect de cult ce fusese venerat de pelerinii catolici de-a lungul Evului Mediu. Anumite obiecte liturgice ┼či tapiserii au supravie┼úuit, ├«ns─â, put├ónd fi admirate, ├«n prezent, la Muzeul Na┼úional din Berna. ┬á ├Än secolele XIX ┼či XX, s-au desf─â┼čurat ample lucr─âri cu scopul de a restaura interiorul catedralei, o parte din ele fiind coordonate de faimosul arhitect francez Eugene-Emmanuel Viollet-le-Duc. Catedrala din Lausanne, construit─â din piatr─â, cu ziduri groase sprijinite de contraforturi, este u┼čor de recunoscut dup─â turnul s─âu central, deosebit de impun─âtor, ├«nconjurat de alte patru mai mici. Impresionant─â este ┼či fereastra-rozariu care ├«mpodobe┼čte fa┼úada de sud. Fa┼úadele ┼či u┼čile construc┼úiei sunt ornamentate luxos, cu sculpturi ┼či basoreliefuri. Intrarea se face prin portalul vestic, denumit Portalul Montfalcon, dup─â numele episcopului Aymon de Montfalcon din secolul al XVI-lea, arat─â crestinortodox.ro. La st├ónga vestibulului, se afl─â o capel─â fondat─â de acesta. Pridvorul este str─âjuit de dou─â r├ónduri de coloane, model asem─ân─âtor cu cel ├«nt├ólnit la Catedrala din Canterbury. Bol┼úile sunt foarte ├«nalte ┼či de o simplitate dus─â la extrem, austeritate caracteristic─â arhitecturii reformate. Statuile din exteriorul portalului ridicat pe peretele sudic dateaz─â din 1230, fiind printre pu┼úinele obiecte de art─â religioas─â care s-au p─âstrat intacte din ├«nf─â┼úi┼čarea original─â a edificiului. Tot pe latura sudic─â se afl─â fereastra-rozariu, despre care se presupune c─â a fost g├óndit─â de arhitectul medieval Villard de Honnecourt. Vitraliile prezint─â simboluri ale celor patru anotimpuri, ale celor patru elemente ┼či ale celor patru r├óuri ale Raiului. ├Än transeptul sudic, mai pot fi v─âzute urme ale frescelor medievale. ├Än─âl┼úimea maxim─â a construc┼úiei este de 80 de metri, ├«ntreaga cl─âdire ├«n─âl┼ú├óndu-se p├ón─â la 150 de metri deasupra Lacului Geneva din apropiere. Datorit─â amplas─ârii sale, turnurile catedralei au servit, ├«n Evul Mediu, ca punct de observare ┼či prevenire a incendiilor pe timpul nop┼úii. De altfel, ├«n turnul principal exist─â o statuie ce reprezint─â un astfel de paznic al ora┼čului. Deasupra zonei verandei ┼či vestibulului, este amplasat─â orga mare, o adev─ârat─â oper─â de art─â, instalat─â ├«n decembrie 2003. Num─âr─â aproape 7000 de tuburi ┼či c├ónt─âre┼čte 40 de tone, potrivit lausanne.ch. A fost realizat─â de manufactura american─â Fisk, ai c─ârei mae┼čtri au muncit peste 150.000 de ore pentru a finaliza obiectul muzical, conceput de designerul italian Giugiaro. ├Än Catedrala din Lausanne se organizeaz─â concerte ├«n mod regulat. Catedrala din Lausanne este ┼či locul de veci al lui Otto de Grandson, numit ┼či Otto I, unul dintre cei mai proeminen┼úi dintre cavalerii de Savoia afla┼úi ├«n slujba regelui Eduard I al Angliei. AGERPRES (Documentare - Horia Plugaru, editor: Ruxandra Bratu, editor online: Alexandru Cojocaru) ┬á Sursa foto: www.lake-geneva-switzerland.com
Cite┼čte Articolul ├Äntreg pe Surs─â