Bilanţ coronavirus 23 noiembrie 2021. Bucureştiul rămâne în scenariul roşu

1 săptămână in urmă 17

Bilanţ coronavirus 23 noiembrie 2021.

Bilanţ coronavirus 23 noiembrie 2021. Rata de incidenţă în Bucureşti este 3.04, ceea ce înseamnă că se menţine scenariul roşu.

Rata de incidența cumulată calculată la 14 zile.

23.11.2021 – ora 10:00 – valoarea de 3.04

22.11.2021 – ora 10:00 – valoarea de 3.34

21.11.2021 – ora 10:00 – valoarea de 3.7

20.11.2021 – ora 10:00 – valoarea de 4.05

19.11.2021 – ora 10:00 – valoarea de 4.34

18.11.2021 – ora 10:00 – valoarea de 4.76

17.11.2021 – ora 10:00 – valoarea de 5.03

Până pe 22 noiembrie, pe teritoriul României au fost înregistrate 1.764.251 de cazuri de infectare cu noul coronavirus (COVID – 19), dintre care 10.067 sunt ale unor pacienţi reinfectaţi, testaţi pozitiv la o perioadă mai mare de 180 de zile după prima infectare. 1.645.732 de pacienţi au fost declaraţi vindecaţi.

Managerul unui mare spital COVID din România: „A scăzut numărul cazurilor cu forme medii spre severe”. Ce estimări are pentru perioada Sărbătorilor
Bilanţ coronavirus 23 noiembrie 2021. Un număr de 65.090 de doze de vaccin Pfizer, Moderna, AstraZeneca şi Johnson&Johnson au fost administrate în ultimele 24 de ore, dintre care 16.709 reprezintă prima doză, 24.703 – doza a doua şi 23.678 – doza a treia, a informat, luni, Comitetul Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19.

La Institutul Marius Nasta sunt internaţi foarte mulţi pacienţi cu complicaţii post-COVID – Florin Mihălţan: Post-COVID cam 70% din paturi sunt ocupate

Prof. Dr. Florin Mihălţan, şef de secţie, medic primar pneumolog la Institutul Marius Nasta din Capitală a explicat pentru News.ro situaţia în care se află mulţi dintre pacienţii care au făcut forme severe de COVID-19. Specialistul spune că se vorbeşte puţin despre ceea ce se numeşte long COVID, complicaţiile la distanţă ce pot apărea în urma bolii. Dr. Mihălţan afirmă că în jur de 70% dintre paturile alocate serviciului non COVID al unităţii sanitare sunt ocupate cu pacienţi care au astfel de complicaţii, cele mai multe dintre ele fiind respiratorii. Fibroza pulmonară post-COVID este pe primul loc între acestea.

Dezastru la spitalele din România! Zeci de cadavre, la uşa unei morgi. Medicii sunt exasperaţi

„Într-adevăr, serviciul alocat aparent non-COVID este la ora actuală covârşit de cazurile post-COVID care au o multitudine de probleme asociate, sunt pacienţi pe care îi moştenim din acut şi care vin cu multe surse de oxigen şi unii şi cu ventilaţie non invazivă. Se vorbeşte foarte puţin de long COVID şi de complicaţiile post-COVID, din păcate.  Sunt două momente în cursul acestei contagiuni. Unul este cel acut, cu tot ceea ce înseamnă din punctul de vedere al consecinţelor, la formele severe, insuficienţă respiratorie acută, sindrom de detresă respiratorie, internare în terapie intensivă, şi din rândul acestor cazuri severe se recrutează ulterior, în faza a doua, complicaţiile la distanţă ale bolii, se numesc complicaţii post-COVID sau non-COVID şi care în principal sunt cu insuficienţe respiratorii, de data asta cu tendinţa de cronicizare, rămân complicaţiile pulmonare pe primul plan, 70% din complicaţii sunt respiratorii, iar din rândul acestor complicaţii respiratorii pe primul loc este aşa zisa fibroză pulmonară post covid”, a explicat Prof. Dr. Mihălţan.

În afară de complicaţiile post-COVID care pot apărea în cazul pacienţilor care au avut forme severe de boală, ajung la spital pentru îngrijire medicală şi o parte a pacienţilor care s-aU tratat acasă prin medicul de familie, având forme uşoare sau moderate de boală. Şi în cazul acestora anumite simptome pot persista pe termen lung.

„Pe de o parte, sunt cazurile care sunt forme uşoare sau moderate, care nu au avut nevoie de spitalizare dar la care rămâne un cortegiu de simptome pe termen lung, uneori 6 luni, chiar până la un an, şi unde în principal tot simptome prelungite post-COVID respiratorii sunt: gâfâială, o dispnee pe care o acuză dar nu o obiectivăm întotdeauna, o fatigabilitate, astenie, marcată, musculară, cu dureri toracice, cu tuse, sunt simptomele cele mai importante.

Sunt cazuri care stau acasă şi care vin ulterior în timpul 2 pentru această inexplicabilă patologie respiratorie pe care ei nu o înţeleg şi care este totuşi o complicaţie post-COVID. Dar cei care sunt spitalizaţi sunt de obicei cazurile severe de infecţie acută, care rămân cu aceste complicaţii pe termen lung”, a spus Prof. Dr. Mihălţan.

Dr. Roxana Nemeş, despre ceea ce poate însemna long COVID, adică manifestări ale bolii ce pot apărea după ce pacienţii au trecut prin COVID-19

Vorbim de post covid şi long covid, este o panoplie mare de răsunete în ceea ce înseamnă acest status post covid. Pe lângă diferitele tulburări pe care pacienţii le pot avea, vorbim aici de insomnii, uneori cefalee restantă sau tulburări de memorie, sau neuropatii de diferite tipuri, în afectarea aceasta respiratorie pacienţii rămânând cu tuse trenantă, tuse seacă, obositoare, sau cu acea respiraţie greoaie numită dispnee, care poate să se menţină la eforturi mici, medii sau mari, şi sunt pacienţi care din păcate rămân dependenţi de oxigen, sunt pacienţi pe oxigenoterapie de lungă durată care practic chiar şi după ce au fost spitalizaţi rămân dependenţi de oxigen.

În mod normal este indicat ca prima evaluare să se facă la o lună după ieşirea din carantină sau după terminarea spitalizării, iar ulterior în medie cam la trei luni, depinde şi de evoluţie, pentru că, dacă leziunile se resorb şi pacientul este din ce în ce mai bine aceste intervale nu mai trebuie menţinute.

Citeşte Articolul Întreg pe Sursă