BEI: 88 % dintre români consideră că schimbările climatice au impact asupra vieții lor zilnice / 76 % ar fi de acord cu o taxă pe produsele care contribuie la poluare

3 săptămâni in urmă 33

88 % dintre români consideră că schimbările climatice au impact asupra vieții lor zilnice, mai mult cu 11 puncte decât media europeană de 77 %. 76 % ar fi de acord cu o taxă pe produsele și serviciile care contribuie cel mai mult la încălzirea globală, potrivit rezultatelor primei runde a Sondajului cu privire la climă din 2021-2022, publicat de Banca Europeană de Investiții (BEI).

  • 84 % dintre români cred că schimbările climatice și consecințele acestora sunt cele mai mari provocări pentru umanitate în secolul XXI
  • 85 % sunt mai îngrijorați de criza climatică decât de propriul guvern
  • 88 % dintre români consideră că schimbările climatice au impact asupra vieții lor zilnice (mai mult cu 11 puncte decât media europeană de 77 %)
  • 64 % sunt de părere că țara lor nu va reuși să reducă drastic emisiile de carbon până în 2050, conform angajamentului din Acordul de la Paris
  • 63 % sunt în favoarea unor măsuri guvernamentale mai stricte, care să impună schimbări în comportamentul oamenilor
  • 76 % ar fi de acord cu o taxă pe produsele și serviciile care contribuie cel mai mult la încălzirea globală
  • 90 % declară că vor să înlocuiască zborurile pe distanțe mici cu trenuri rapide, puțin poluante, în colaborare cu țările învecinate

Percepția crizei climatice : Măsurile naționale de combatere a schimbărilor climatice

85 % sunt mai îngrijorați de criza climatică decât de propriul guvern Prin urmare, sunt destul de pesimiști când vine vorba despre capacitatea țării lor de a face o tranziție verde ambițioasă. 36% sunt de părere că țara lor nu va reuși să reducă drastic emisiile de carbon până în 2050, conform angajamentului din Acordul de la Paris Majoritatea (64 %) cred că România nu va reuși să-și atingă obiectivele de reducere a emisiilor de carbon. Diferența dintre generații este evidentă în acest caz, și anume 15 puncte între persoanele în vârstă de maximum 30 de ani (44 % dintre acestea cred că România va reuși) și persoanele în vârstă de peste 64 de ani (29 %). 71 % dintre persoanele în vârstă de peste 64 de ani cred că România nu va reuși să îndeplinească obiectivul stabilit pentru 2050. 56 % dintre respondenții cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani împărtășesc acest pesimism.

Drept consecință, aproape două treimi (63 %) dintre români sunt în favoarea unor măsuri guvernamentale mai stricte – similare cu cele implementate pentru a combate criza COVID-19 – care să impună schimbări în comportamentul oamenilor.

Cele mai populare soluții pentru combaterea schimbărilor climatice printre români

Majoritatea românilor (76 %) ar susține – într-o măsură mai mare decât europenii, în general (69 %) – introducerea unei taxe pe produsele și serviciile care contribuie cel mai mult la încălzirea globală. Chiar și 75 % dintre respondenții cu venituri mai mici ar fi în favoarea unei astfel de taxe. Românii susțin și o garanție de minimum 5 ani pentru orice produs electric sau electronic (94 %) și înlocuirea zborurilor pe distanțe mici cu trenuri rapide, cu emisii reduse (90 %). De asemenea, sunt de acord cu măsuri mai blânde, cum ar fi consolidarea educației și creșterea conștientizării tinerilor cu privire la consumul durabil (95 %).

Dezbaterea privind energia

Întrebați pe ce sursă de energie ar trebui să se bazeze țara lor pentru a combate încălzirea globală, majoritatea românilor au răspuns că preferă energiile regenerabile (70 %) pentru rezolvarea urgenței climatice, cu 7 puncte peste media UE de 63 %. Însă sprijinul pentru energiile regenerabile diferă în funcție de nivelul veniturilor: 64 % dintre persoanele cu venituri mai mici ar susține dezvoltarea în continuare a energiilor regenerabile față de 79 % dintre persoanele cu venituri mai mari.

În același timp, românii, în general, sunt mai puțin favorabili energiei nucleare decât alți europeni (7 % față de 12 %).

În fine, românii sunt ușor mai puțin înclinați decât alți europeni să creadă că țara lor ar trebui să se bazeze pe economii energetice (14 % față de 17 %). Economisirea energiei este situată deasupra rolului mai mare al gazelor naturale (7 %).

Citeşte Articolul Întreg pe Sursă