Aurescu: Situația din Ucraina ne preocupă. Vedem nu doar masări de trupe, ci și spionaj, propagandă și dezinformare din partea Rusiei

3 săptămâni in urmă 17

Tensiunile iscate de desfășurarea masivă de trupe rusești la graniță cu Ucraina și în Crimeea preocupă NATO și România, spune ministrul de externe Bogdan Aurescu, care spune că situația va fi discutată și la o întâlnire trilaterală România-Polonia-Turcia care va avea loc la București. Aurescu spune că diplomații încearcă să găsească căi de dezescaladare a conflictului și că Rusia se folosește și de alte tactici, pe lângă masarea de trupe, inclusiv propaganda și dezinformarea prin canale de propagandă precum Sputnik.

Cosmin Prelipceanu: Despre o îngrijorare legată de ce se întâmplă în estul Ucrainei, despre ce se întâmplă în Marea Neagră. NATO cere Rusiei să retragă trupele masate la granița cu Ucraina. Sursele de presă vorbesc de 150.000 de militari care ar fi apărut în ultimele săptămâni acolo, brusc. Ce înseamna asta pentru România?

Bogdan Aurescu: Este, fără îndoială, o situație care ne preocupă. Este o situație față de care noi ne-am exprimat îngrijorarea și am avut câteva ocazii bune, ca să spun așa, pentru a discuta împreună atât cu aliații din NATO, săptămâna trecută, când am participat la o reuniune ministerială comună, în premieră, la NATO, miniștri de externe și miniștri ai apărării, și pe de altă parte la Uniunea Europeană, pentru că luni am avut consiliul de afaceri externe la care a participat ca invitat ministrul de externe al Ucrainei pe care, de altfel, îl voi avea și eu ca invitat în această săptămână, vineri. În același timp, am avut și o dezbatere pe fond între miniștrii de externe europeni cu privire la situația din Ucraina.

Este cea mai mare masare de trupe rusești din 2014 încoace, este cu adevărat, în toate analizele, o mișcare de trupe neobișnuită care a alertat NATO, în mod firesc, a alertat Statele Unite, a alertat membrii Uniunii Europene și care ne preocupă pentru că vrem să identificăm care sunt obiectivele acestor manevre și, în același timp, să vedem care sunt măsurile cele mai potrivite pentru a dezescalada această situație.

Este, într-adevăr, preocupantă și pentru Ucraina, care este un vecin important al nostru, un partener al NATO, este chiar un partener cu oportunități sporite este „enhanced opportunities partner” al Alianței Nord-Atlantice. Există, evident, o preocupare legitimă a Ucrainei pentru că aceste mișcări de trupe nu se întâmplă doar la granița de est ci și în Crimeea ilegal ocupată de Rusia și aceste este, de altfel, și unul dintre subiectele pe care le voi avea pe agenda trilateralei România-Polonia-Turcia pe care o găzduiesc, începând de mâine, la București.

Mini-summit regional la București

Vom avea, aici, atât miniștrii de externe polonez și turc, cu prezență fizică, și începe deja de mâine seară o primă întâlnire de lucru și, apoi, vineri, o întâlnire plenară. La care se adaugă miniștrii externe ai Georgiei și Ucrainei care vin, iarăși, în premieră la o întâlnire a trilateralei Polonia-România-Turcia. Deci, avem, practic, un mini-summit regional cu cinci miniștri de externe care vor discuta de situația de securitate regională.

Discutăm, pe lângă aceste aspecte și despre procesul NATO 2030, cel care este condus de secretarul general Stoltenberg pentru a proiecta un nou profil politic și militar al NATO la orizontul anilor 2030 și care cu siguranță va duce la declanșarea procesului de negociere al unui nou concept strategic al Alianței.

Vom discuta despre aspecte relaționate cu aceste evoluții, de exemplu, consolidarea posturii de descurajare și apărare a NATO pe flancul estic, care ne interesează în mod deosebit inclusiv în contextul acestor evoluții regionale actuale.

Discutăm despre creșterea rezilienței statelor aliate și a NATO ca organizație și aici un rol important, cred, îl va avea și centrul euro-atlantic pentru reziliență pe care noi îl vom găzdui la București.

Vom discuta despre sprijinul pe care noi îl acordăm partenerilor noștri, atât din est – Georgia, Ucraina – dar și către partenerii din Balcanii de Vest și vecinătatea sudică. Vom discuta despre politica de extindere a NATO, pe care toate cele trei state, România, Polonia, Turcia, o sprijină și o mulțime de alte aspecte care țin de cooperarea noastră și coordonarea în cadrul NATO.

„Vedem nu doar masări de trupe ci și spionaj, atac hibrid, propagandă, dezinformare, campanii pe care le duce, de exemplu, Sputnik Moldova”

Cosmin Prelipceanu: Ben Hodges, fostul comandant al trupelor SUA în Europa spune, într-un interviu la Digi24: „Noua cortină de fier este Marea Neagră. Rusia nu vrea să lupte împotriva NATO dar nu va avea nicio problemă să folosească forța împotriva Moldovei, Ucrainei și Georgiei”. Sunteți de acord?

Bogdan Aurescu: Sunt tot felul de analize care se fac în această perioadă, am citit și noi foarte multe astfel de elemente de valoare. Ceea ce este important, cel puțin pentru diplomați, în momentul de față, este să găsim căi de dezescaladare a acestei situații. Acesta este unul dintre aspectele pe care îl vom discuta și la întâlnirea aceasta trilaterală de la București pentru că, până la urmă, armele diplomaților sunt argumentele.

Trebuie să facem în așa fel încât situația să nu ajungă într-un moment în care diplomația nu mai are ce face. De aceea, și UE și NATO au reacționat și SUA sunt preocupate de această creștere a asertivității rusești.

Vedem nu doar masări de trupe, vedem și activități de spionaj, de atac hibrid, de atacuri cibernetice, a se vedea dosarul Solar Winds și vedem propagandă, dezinformare, campanii pe care le duce, vă doar exemplul Sputnik Moldova, care acoperă și România și care transmite în direct protestele împotriva măsurilor anti-Covid.

Noi încercăm să găsim cele mai potrivite măsuri de acțiune pentru a dezescalada această situație, pentru a da exemple cât se poate de ferme în susținerea integrității teritoriale și suveranității Ucrainei, în cazul de față, pentru a contracara încălcările drepturilor omului, cum este cazul Navalnîi. Aici și România a susținut sancționarea prin folosirea noului regim global al UE în domeniul drepturilor omului și luăm tot felul de alte măsuri. Sunt foarte convins că discuțiile pe care le vom avea în aceste zile la București vor avea un impact important pentru că faptul că ele au loc arată seriozitatea cu care tratăm evoluțiile la nivel regional.

Situația din Marea Neagră

Cosmin Prelipceanu: Marea Neagră. Sub pretextul unor exerciții militare, Rusia interzice traficul aerian într-o anumită zonă și tot sub pretextul acestui exercițiu militar, Rusia interzice accesul în zone maritime. Acesta poate fi doar un început, există foarte multe temeri că până în octombrie toată povestea asta s-ar putea extinde. Cum ne afectează pe noi?

Bogdan Aurescu: România nu este amenințată direct de aceste evoluții, dar suntem în egală măsură preocupați și afectați de această situație, ca NATO în întregul său, pentru că tot ce se întâmplă în Marea Neagră afectează și securitatea euro-atlantică. Securitatea Mării Negre este parte integrantă a securității euro-atlantice. Faptul că la Marea Neagră avem România-Bulgaria-Turcia ca aliați NATO, asta face și din Marea Neagră, cel puțin parțial, o mare aliată. Din această perspectivă ne preocupă ce se întâmplă în zonă.

Chiar dacă, sigur, Turcia mai are anumite particularități de poziționare, dacă ne referim, sigur, bazate pe, de pildă, regimul Convenției de la Montreux, care controlează strâmtorile Mării Negre. Cred că este foarte important să vedem particularitățile și parametrii exacți ai acestor evoluții, să nu contenim niciun moment să facem apel la retragerea acestor manifestări de forță, acestor demonstrații de autoritate rusă în Marea Neagră...

Cosmin Prelipceanu: România cere oprirea acestor exerciții?

Bogdan Aurescu: Așa cum a cerut Alianța Nord-Atlantică în întregul său. Noi suntem parte a alianței și în mesajele pe care le-am dat, am punctat foarte clar acest aspect.

Cosmin Prelipceanu: România susține sancțiuni suplimentare pentru Rusia dacă amenințările nu se opresc?

Bogdan Aurescu: Noi vom continua să discutăm toate aceste aspecte în cadrul Uniunii Europene și vom vedea în ce măsură se poate constitui, să spunem, o masă critică în favoarea unui regim sancționator suplimentar, însă ceea ce este important este, repet, ca aceste măsuri să fie retrase de Rusia însăși pentru că Rusia este cea care a creat această situație de tensiuni și prin urmare depidne de Rusia să facă pași înapoi pentru detensionare. 

Noi suntem cu toată atenția, cu toți senzorii noștri asupra acestei zone și vedem toate detaliile și în cazul în care este necesar vom lua măsurile care se impun.

Cosmin Prelipceanu: Există și voci care spun că toată manifestarea asta de forțe din Marea Neagră a Rusiei este și pentru a dezechilibra situația și că ar trebui să existe niște manifestări și din partea aliaților noștri în așa fel încât situația să se re-echilibreze. De exemplu, se vorbea despre cele două nave americane care ar trebui să vină în Marea Neagră. Proiectul s-a oprit. Americanii se gândesc la niște sancțiuni economice în schimbul venirii unor nave militare aici. Avem nevoie de aliați să vină în Marea Neagră?

Bogdan Aurescu: Avem nevoie de aliați pe flancul estic, este nevoie în continuare de o consolidare a posturii de descurajare și apărare pe flancul estic, ceea ce include și Marea Neagră. Dar trebuie să fim foarte atenți când dozăm aceste măsuri și momentele în care le facem. Nu este nevoie de o tensionare suplimentară. Oricând putem să deplasăm nave ale NATO în Marea Neagră, sigur, cu respectarea regimului prevăzut de Convenția de la Montreux. Oricând se poate face și din partea aliată manifestări de forță. Dar nu este necesar pentru că Alianța Nord-Atlantică este cea mai puternică alianță de apărare colectivă din istorie. Nu poate să existe niciun dubiu pentru cetățenii români că securitatea României și a cetățenilor români este pusă în vreun fel sub semnul întrebării. Continuăm să abordăm situați cu răspundere, cu calm și încercăm să detensionăm.

Editor : Adrian Dumitru

Citeşte Articolul Întreg pe Sursă