Aspirina, în doze mici, scade riscurile de internare la terapie intensivă și de deces, provocate de COVID-19 – studiu american

3 săptămâni in urmă 2


În doze mici, aspirina are capacitatea de a proteja plămânii și reduce nevoia de ventilație la pacienții infectați cu COVID-19, se arată într-un studiu al Univerisității George Washington publicat miercuri și citat de CNN.


Ieftină și accesibilă, aspirina îi ține pe bolnavii infectați departe de secțiile de terapie intensivă și reduce riscul decesului provocat de COVID-19, probabil datorită faptului că previne formarea cheagurilor de sânge, susține o echipă de cercetători de la Universitatea George Washington, într-un studiu publicat în jurnalul Anesthesia & Analgesia.


Aspirina este unul dintre cele mai accesibile medicamente vândute fără prescripție medicală. În plus, costul său este minuscul în comparație cu alte medicamente care se folosesc, în mod regulat, pentru tratarea simptomelor provocate de COVID-19, precum redemsivirul. O cură de tratament cu redemsivir poate costa mii de dolari.


Aspirina poate preveni apariția cheagurilor de sânge, acesta fiind și motivul pentru care persoanele care au avut un atac de cord sunt sfătuite să ia aspirină, zilnic, în doze mici.


„Motivul pentru care am început să cercetăm aspirina în relație cu infecția provocată de COVID-19 este pentru că, în primăvară, ne-am dat seama că toți acești pacienți prezentau complicații asociate cu tromboza sau multiple cheaguri de sânge formate pretutindeni în organism”, a declarat pentru CNN medicul Jonathan Chow, profesor asistent de anestezie și medicină de urgență la Școala de Medicină și Științe Medicale George Washington.


„Datorită acestui fapt, ne-am gândit că folosirea unui agent antiplachetar sau un medicament care subțiază sângele, precum aspirina, poate fi de ajutor în tratarea infecțiilor provocate de COVID-19”, a mai spus Chow.


Echipa a analizat dosarele medicale pentru 412 pacienți internați în mai multe spitale din Statele Unite, între lunile martie și iulie 2020. În jur de 24% dintre aceștia au primit aspirină în decurs de 24 de ore de la internare sau în cele șapte zile care au precedat internarea. Cei mai mulți însă, în proporție de 76%, nu au fost tratați cu aspirină.


Folosirea aspirinei a fost asociată cu o reducere de 46% a ventilației mecanice, o reducere de 43% a internării la terapie intensivă și o scădere cu 47% a mortalității intraspitalicești, se mai arată în studiu.


Alte studii au concluzii similare. Unul dintre ele, publicat în jurnalul PLOS One, a analizat situațiile a 30.000 de veterani din Statele Unite care erau infectați cu virusul și s-a constatat că, în cazul celor care luau aspirină, riscul de deces provocat de COVID-19 era la jumătate față de cel al pacienților cărora nu li se administra pastila.


Pe de altă parte, Chow a avertizat că există și limitări ale studiului. Una dintre ele este aceea că echipa a analizat dosarele pacienților, dar nu a studiat efectul aspirinei în comparație cu placebo, cercetând efectele în timp real.


El a făcut trimitere către studiul „Recovery Trial”, din Marea Britanie, care investighează aceeași legătură între aspirină și COVID-19, dar într-un studiu randomizat cu grup de control, arătând că acesta ar avea ultimul cuvânt de spus în ce privește efectele aspirinei asupra pacienților COVID.


foto: 123rf.com


Citeşte Articolul Întreg pe Sursă