Asociația pentru Proprietate Privată: România a fost condamnată în 3 cauze cu foști proprietari la CEDO să le plătească despăgubiri care se ridică la 10 milioane de euro

4 luni in urmă 19

România a fost condamnată în această săptămână la despăgubiri de aproape 10 milioane de euro în cazul foștilor proprietari, susține, într-un comunicat, Asociația pentru Proprietate Privată.

”CEDO s-a pronunțat săptămâna aceasta în 3 cauze împotriva României și s-au stabilit despăgubiri totale de 9.879.618 euro în favoarea foștilor proprietari de imobile preluate abuziv. Vor mai fi și alte condamnări până când statul român va modifica legislația în acest domeniu”, se arată în comunicat.

Potrivit Asociației, România va fi în continuare condamnată până când Guvenrul va schimba legislația, astfel încât despăgubirile să fie actualizate la prețul pieței, nu acordate în conformitate cu grila notarială din 2013.

Asociația susține că într-unul din cazurile de la CEDO, România ar fi fost condamnată să plătească 3 milioane de euro pentru un teren din Timișoara, în condițiile în care ANRP ar fi decis să plătească puțin peste 200 de mii de euro în cinci tranșe anuale.

La începutul lunii octombrie, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a pronunțat 6 hotărâri împotriva statului român, despăbubirile care urmează să fie plătite foștilor proprietari ridicându-se la 15.543.997 euro, cea mai mare sumă de la data aderării României la Consiliul Europei.

Redăm mai jos comunicatul integral al Asociației pentru Proprietate Privată:

”Săptămâna aceasta – o altă notă de plată de la CEDO – despăgubiri de aproape 10 milioane de euro. Dintre acestea, 3 milioane de euro sunt pentru un teren din Timișoara pentru care ANRP ar fi plătit puțin peste 200.000 de euro și în cinci tranșe anuale.

Instanțele din România ar trebui să respecte hotărârile Curții Europene și să evalueze despăgubirile foștilor proprietari conform valorii de piață și nu conform grilelor din 2013.

În Cauza Nasta și alții contra României, soluționată marți la Strasbourg, la poziția patru se află o cerere având ca obiect o suprafață totală de 22.765 mp de teren situat în Timișoara, Strada Aurora.

Potrivit grilei din 2013, utilizată în prezent pentru calculul despăgubirilor la ANRP (dar și de instanțele din România), acest teren, mai mare de 5000 mp, care se află în zona IV, are o valoare de 18 euro/mp.

Ar rezulta o sumă totală de 409.770 euro. ANRP ar fi considerat că acest teren era agricol la data preluării și ar fi aplicat și reducerea1 de 50% prevăzută de articolul 3 din OUG nr. 72/2020, astfel încât valoarea despăgubirilor ce s-ar fi acordat persoanelor îndreptățite ar fi fost de 204.885 euro.

Suma s-ar fi plătit în 5 tranșe anuale, raportat la cursul euro de la data emiterii deciziei de compensare, indiferent care ar fi fost evoluția cursului valutar din următorii 5 ani.

Așadar, o discrepanță uriașă: 204.885 euro în 5 tranșe anuale de la ANRP (9 euro/mp), față de 3 milioane de euro, de plătit în trei luni de zile de la CEDO. (131 euro/mp)

Reamintim, o hotărâre de condamnare a unui stat de către CEDO presupune nu doar executarea obligațiilor stabilite față de cei ale căror drepturi au fost încălcate, ci și luarea unor măsuri cu caracter general, inclusiv prin modificarea legislației, pentru ca situații similare să nu se mai repete.

Până atunci, urmărim seria condamnărilor de la CEDO și lipsa de reacție a legislativului.

CEDO s-a pronunțat săptămâna aceasta în 3 cauze împotriva României și s-au stabilit despăgubiri totale de 9.879.618 euro în favoarea foștilor proprietari de imobile preluate abuziv. Vor mai fi și alte condamnări până când statul român va modifica legislația în acest domeniu.

Instanțele române însă, atunci când soluționează asemenea dosare sau contestații împotriva deciziilor emise de Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor din cadrul ANRP ar trebui să aplice direct jurisprudența europeană și să calculeze în mod just despăgubirile. În realitate însă, judecătorii noștri nu și-au făcut un scop din a face dreptate, alegând adesea poziția cea mai comodă, care le aduce stabilitate și garanția unor pensii speciale.

Conform art. 20 din Constituție, dispozițiile privind drepturile și libertățile cetățenilor trebuie să fie interpretate în concordanță cu pactele și celelalte tratate la care România este parte. Cum România este parte la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, hotărârile CEDO sunt obligatorii pentru instanțele române.

Judecătorul național este primul chemat să aplice Convenția Europeană a Drepturilor Omului și jurisprudența CEDO și are obligația de a „asigura efectul deplin al normelor acesteia, asigurându-i preeminența față de orice altă prevedere contrară din legislația națională, fără să fie nevoie să aștepte abrogarea acesteia de către legiuitor” (hotărârea CEDO pronunțată în Cauza Dumitru Popescu împotriva României, publicată în M.Of. nr. 830/05.12.2007).
PNL va intra în istoria de 30 de ani a acordării de despăgubiri ca fiind partidul care a eliminat şi ceea ce a acordat PSD !

Autoritățile de la noi nu numai că nu au ținut seama de această recomandare, dar Guvernul a adoptat anul acesta OUG nr. 72/2020 care chiar restrânge drepturile proprietarilor.

Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei, organism care supraveghează punerea în executare a hotărârilor Curții Europene, i-a solicitat României să ia măsurile urgente care se impun și să transmită, până la 31 mai 2019, stadiul soluționării acestor dosare, însă statul român nu a avut nicio reacție în acest sens. Nici modificări legislative nu s-au adus, astfel încât va continua seria condamnărilor la CEDO și despăgubirea foștilor proprietari cu valoarea de piață a imobilelor preluate de statul comunist și vândute, în cea mai mare parte chiriașilor în anii `90.

Guvernul a realizat anul acesta singurele economii bugetare tocmai pe seama celor care au fost deposedați samavolnic de proprietățile lor în urmă cu câțiva zeci de ani. Executivul a decis suspendarea aplicării Legii nr. 22/2020 care a fost cerută de mulți ani de proprietarii deposedați abuziv. Și aceasta deoarece, făcând un calcul electoral, eronat de altfel, guvernul a considerat că beneficiarii legilor de reparație ar fi mai puțini decât alte categorii de alegători.

Ignorând numărul foarte mare de procese aflate pe rolul secțiilor civile ale instanțelor care au ca obiect nerespectarea de către autorități a dreptului de proprietate, precum și miile de notificări în temeiul Legii nr. 10 din 2001 nesoluționate de primării și multe alte cereri în materia fondului funciar care zac la comisiile locale, unele chiar din 1991, guvernanții nu au o imagine clară a nerespectării dreptului de proprietate în România și care este numărul real al persoanelor care așteaptă să primească despăgubiri.

Calin Ispravnic
Președinte Asociația pentru Proprietate Privată”

Citeşte Articolul Întreg pe Sursă