Asociația "Inițiativa pentru Justiție" cere trecerea Poliției Judiciare la parchete: În cercetarea penală, polițistul trebuie să aibă o singură linie de subordonare, față de procuror

4 săptămâni in urmă 12

Asociația „Inițiativa pentru Justiție” spune că situația actuală, în care poliția judiciară face atât urmărire penală, cât și alte activități administrative nu mai poate fi perpetuată și cere respectarea programului de guvernare, care prevede trecerea acesteia la parchete.

„O justiție eficientă în domeniul penal presupune colaborarea foarte bună dintre procuror și polițist, fără niciun fel de imixtiuni. În activitatea sa de organ de cercetare penală polițistul trebuie să aibă o singură linie de subordonare, și anume subordonarea față de procuror”, argumentează Asociația citată într-un comunicat de presă.

Ce spune Asociația „Inițiativa pentru Justiție”

”O soluție temporară, până la momentul trecerii poliției judiciare în subordinea parchetelor, inclusiv din punct de vedere administrativ, o constituie detașarea polițiștilor de poliție judiciară la toate unitățile de parchet din cadrul Ministerului Public așa cum se propune în proiectul Legii privind organizarea judiciară pus în dezbatere publică de Ministerul Justiției.

Considerăm că soluția prevăzută în actuala reglementare, în baza căreia polițiștii de poliție judiciară îndeplinesc atât activitățile de urmărire penală, cât și diverse activități administrative, care nu au nicio legătură cu calitatea de polițist judiciar nu mai poate fi perpetuată.

Implicarea polițiștilor judiciari de către șefii ierarhici în misiuni de pază, ordine publică, etc., conduce atât la o activitate de urmărire penală ineficientă, cât și la apariția unei stări de confuzie, atât în rândul polițiștilor, cât și la nivelul opiniei publice, cu privire la responsabilitatea cu privire la anumite acțiuni șau omisiuni ale organelor de poliție.

În astfel de situații se ajunge ca responsabilitatea să fie „pasată”, prin intermediul polițiștilor de poliție judiciară cu dublă subordonare, de la conducătorii organele de poliție pe linie administrativă, în sarcina procurorului, cum s-a întâmplat în cazul ”Caracal”, în cea ce privește responsabilitatea unei intervenții de salvare a vieții ori sănătății persoanei, misiune specifică poliției, distinctă de orice atribuții judiciare.

Inadmisibil este și faptul că promovarea ori sancționarea polițiștilor de poliție judiciară se face de către șefii ierarhici în legătură cu îndeplinirea ori neîndeplinirea de sarcini administrative, fără legătură cu calitatea de polițist judiciar, aspect ce se constituie într-o veritabilă presiune asupra acestora, cu repercusiuni asupra îndeplinirii activităților de urmărire penală.

În lipsa unei poliții judiciare eficiente Justiția penală are de suferit întrucât, pe de o parte, majoritatea faptelor penale care afectează societatea în mod curent (furturi, loviri sau alte violențe, distrugeri etc.) sunt de competența organelor de poliție judiciară, care ar trebui să efectueze activități de urmărire penală pe întreaga perioadă a programului de lucru, nu doar ocazional, uneori 2 ore pe săptămână, cum se întâmplă în prezent, iar pe de altă parte, în cazul infracțiunilor grave, de competența procurorilor, este esențială conlucrarea cu polițiști care fac doar activități de urmărire penală, care prezintă garanția profesionalismului dobândit prin experiență, precum și garanția imparțialități și loialității prin inexistența unor relații de subordonare față de persoane străine de activitatea judiciară.

Pentru aceste motive, punem în vedere factorilor decizionali necesitatea adoptării cât mai urgente a unor reglementări privitoare la poliția judiciară conforme cu Constituția și cu nevoile societății în vederea înfăptuirii Justiției, așa cum s-a prevăzut, de altfel, și în Programul de guvernare, și solicităm conducerii Ministerului Public să se implice, potrivit competențelor, în realizarea acestui deziderat.”

Citeşte Articolul Întreg pe Sursă