ANALIZA Restructurarea timpurie a afacerilor va salva peste 500.000 de locuri de munca

4 săptămâni in urmă 18

Restructurarea din timp afacerilor cu probleme, in scopul prevenirii falimentului si a blocajelor pe lanturile economice, va asigura un avantaj semnificativ economiei romanesti in perspectivele relansarii business-ului dupa pandemia COVID, se arata intr-o analiza Sierra Quadrant, cu privire la perspectivele noii legi a preventiei insolventiei.

Aproape 500.000 de locuri de munca ar putea fi salvate prin acordarea celei de-a doua sanse firmelor cu probleme.

Peste 60.000 de firme romanesti se afla, in prezent, la limita supravietuirii. Cu conturile goale, inglodate in datorii, fara o perspectiva de revenire in contextul crizei COVID,multe dintre ele au supravietuit doar din prisma ajutoarelor oferite de stat in pandemie.

Multe dintre aceste firme au sansa sa fie salvate de la faliment, iar noua lege a preventiei insolventei, ce a intrat in ciclul legislativ, va face ca, in scurt timp, astfel de situatii sa fie prevenite.

Cardul de masa Up Dejun iti aduce discounturi de pana la 50% la categorii precum: abonamente de servicii medicale Regina Maria, curierat DPD, card de carburant OMV Petrom, produse de birotica si papetarie Lecom, solutii de digitalizare, tracking GPS flota auto de la iTrack si altele. Obtine oferta AICI!

"Marea problema a economiei romanesti o constituie slaba capitalizare. Peste 80% dintre firme sunt subfinatate, astfel ca orice problema aparuta poate genera efecte grave, ce pot duce la blocaj si disponibilizari. Instituirea unui mecanism de preventie si restructurare timpurie va asigura acestor firme sansa de a evita situatiile limita, in care sunt executate silit de parteneri, in care sunt nevoite sa inchida desi au potential si un vad bun", afirma Ovidiu Neacsu, asociat coordonator Sierra Quadrant.

Noua lege a preventiei insolventiei, ce s-a aflat in ultima luna in dezbatere publica, va institui o serie de intrumente functionale derestructurare preventivacare ar putea asigura luarea de masuri inainte ca firmele sa ajunga in situatia de a nu mai putea sa isi achite obligatiile.

Romania trebuie sa treaca de la clasica abordare a firmelor cu probleme - insolventa si faliment, la adoptarea solutiilor preventive, avand drept obiectiv restructurarea si relansarea firmelor care sunt inca viabile din punct de vedere economic. Aceasta abordare va aducebeneficii pentru economia romaneasca, asigurand mentinerea locurilor de munca, eliminarea stigmatului insolventei si dezvoltarea spiritului antreprenorial.

"Gradul de dependenta intre companiile din Romania este foarte ridicat, iar salvarea unei singure firme, prin mecanisme de preventie, va avea efecte pozitive pe tot lantul comercial. Estimam ca restructurarea preventiva ar putea duce lasalvarea a cel putin 500 de mii de locuri de munca, arata analiza Sierra Quadrant.

Frica de esec ii impiedica pe multi se evolueze

Potrivit unor cercetari realizate la nivel european, doar 8% dintre antreprenorii care au esuat incep o noua afacere. Totodata, 43% dintre europeni nu ar demara un business de teama esecului.

"In contextul crizei economice pe care o traversam,teama de a investi intr-o afacere s-a accentuatsi mai mult. Iar deciziile nu intotdeauna predictibile ale autoritatilor in tentativa de a limita efectele crizei sanitareau influentat in mod negativ spiritul antreprenorial", afirma expertii de la Sierra Quadrant.

Potrivit analistilor, ezitarile managerilor legate de restructurarea business-urilor in criza au fost cauzate si de lipsa unui know-how, educatia financiara fiind, din pacate, o necunoscuta pentru multi dintre antreprenori.

"Teama de esecvine, in principal, din nesiguranta generata de lipsa unor cunostinte elementare privind dinamica unui business", afirma acestia.

Pana anul trecut, exista o perioada medie de pana la 3 ani in care antreprenorul decidea sa isi restructureze business-ul, iar consecintele erau pe masura.Bunuri executate silit, disponibilizari etc.

Dusul rece dat de criza COVID-19


Pentru multi dintre investitori, criza COVID a venit ca un dus rece, iar restructurarea afacerilor, mai ales prin concordatul preventiv, s-a aflat in prim-plan, masurile fiind luate mult mai rapid, in unele cazuri chiar dupa 2-3 luni.

Vestea buna este ca multi dintre cei aflati in business au invatat din greselile trecutului, iar in timpul pandemieisi-au restructurat business-urile.

Potrivit datelor din Proiectul de lege pentru modificarea si completarea Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa, "piata de restructurare din Romania face pasi spre maturizare:in 2020, valoarea activelor imobilizate ale companiilor care au accesat concordatul preventiv a crescut la peste 1 mld. euro, de la 15 mil. euro in 2019, si reprezinta peste 71% din valoarea totala a activelor companiilor intrate in insolventa si restructurare anul trecut.Totodata, cifra de afaceri cumulata a companiilor cu impact in economie care au accesat concordatul preventiv atinge aproape doua treimi din valoarea companiilor care au accesat insolventa si restructurarea".

Pana in 2008-2010,insolventa era considerata egala cu falimentul, fiind un numar redus de reorganizari judiciare - in 2008 aproximativ 1% din insolvente.

Comparativ cu 2008, in 2018 au fost inregistrate de 5 ori mai multe reorganizari in piata, adica circa 6% din totalul insolventelor, cu mentiunea insa caaproximativ 80% dintre companiile care intra in insolventa sunt fara niciun bun in patrimoniu, deci fara un rol activ in economie, ceea ar indica un procent real de cca 24% de reorganizari raportat la totalul de insolvente in care debitorul are active, se mai spune in motivare.

Antreprenorii primesc o a doua sansa

Potrivit expertilor de la Sierra Quadrant, restructurarea timpurie, prevazuta in Directiva UE 2019/1023 si care va fi implementata in Romania prin noua lege, le permite, printre altele, debitorilor aflati in dificultate sa isi continue activitatea, integral sau partial, prin schimbarea componentei, a conditiilor sau a structurii activelor si pasivelor acestora ori a oricarei parti a structurii capitalului acestora, inclusiv prin vanzarea de active sau a unor parti din intreprindere sau, in cazul in care este astfel prevazut in dreptul intern, a intreprinderii in ansamblu, precum si prin efectuarea de modificari operationale.

Noua lege modifica substantial procedura concordatului preventiv si inlocuieste procedura mandatului ad-hoc cu o procedura noua, aacordului de restructurare.

In procedura concordatului preventiv, de exemplu, se propun modificari in ceea ce priveste suspendarea executarilor silite - se suspenda executarile silite de drept de la data deschiderii procedurii, pentru sustinerea negocierilor (4 luni, cu posibilitatea de prelungire, in conditii specifice, pana la 12 luni); se modifica procentul de vot necesar pentru aprobarea planului de restructurare, de la 75% din valoarea masei credale la 50%+1 in fiecare categorie de creante afectate sau, chiar la un procent mai redus, dar nu mai putin de 30% din valoarea totala a creantelor afectate, in cazul aplicarii mecanismului cross-class cram-down.

Totodata, prin noul act normativ, se prevede accesul la aceste proceduri pentru debitorii aflati in dificultate in sens larg, nu doar in dificultate financiara (de ex., un debitor care a pierdut un contract important si care, in consecinta, se asteapta la dificultati care l-ar putea conduce la insolventa daca nu ar lua masuri de restructurare intr-un termen scurt).

Legea mai prevede, printre altele, ca debitorii au posibilitatea de a decide, motivat,ce categorii de creante raman in afara restructurarii- creante neafectate direct de plan - si ce categorii devin afectate de restructurare - cu verificarea motivelor de catre judecatorul-sindic si cu respectarea garantiilor prevazute de lege.

Noua lege este gandita sa genereze un grad mai mare si mai rapid de recuperare a creantelor, cu un cost mai redus si, foarte important,permitand functionarea in continuare a afacerii, cu efect direct, printre altele, in mentinerea locurilor de munca.

Un alt aspect important vizeaza protectia finantarilor noi si intermediare, atat din perspectiva prioritatii la plata, dar si fata de eventuale actiuni in anulare intr-o procedura de insolventa ulterioara.

"Altfel spus, firmele aflate in dificultate vor avea acces la un acord de restructurare simplu si optim de implementat, votat de 50%+1 din creditori.O a doua sansa care le va permite sa se salveze", explica Ovidiu Neacsu.

Una dintre modificarile esentiale gandite sa simplifice procedurile de reorganizare si restructurare a companiilor vizeaza posibilitatea derularii acestora in mediul online.

Legea introduce, astfel, dispozitii referitoare la comunicarea prin mijloace electronice, la tinerea sedintelor creditorilor on-line sau a organizarii on-line a licitatiilor privind valorificarea activelor debitorilor.

Citeşte Articolul Întreg pe Sursă