Analiză ENTR: Impozitarea „super-profiturilor”, în criza energetică/ Ce fac vecinii noștri europeni?

1 săptămână in urmă 15

Marea Britanie, Spania și Italia au decis să introducă taxe speciale pentru companiile de petrol și gaze care au obținut profituri uriașe în ultimele luni. La fel Grecia si Ungaria. În România, așa cum știm, avem deocamdată o serie de măsuri adoptate prin Ordonanță de Urgență care sunt controversate și pe care decidenții urmăresc acum să le adapteze în urma propunerilor recente venite de la Comisia Europeană.  

Companiile care au profituri suplimentare ca urmare a crizei pe piața energiei sunt supuse unor impozite suplimentare, dar nu în toate țările și nu toți decidenții sunt de acord cu asta – o sinteză publicată de jurnaliștii din proiectul european ENTR

În fața inflației galopante, a creșterii prețurilor la carburanți din ultimele luni, a crizei climatice și a profiturilor record pentru unele companii, această întrebare a revenit în dezbaterea publică.

Cum taxează România profiturile companiilor din energie?

La începutul lunii septembrie a fost aprobată o Ordonanță de Urgență care prevede, printre alte măsuri pentru piața de energie, ca societățile comerciale din domeniul energiei să plătească o „taxă de solidaritate” pe profitul lor. Traderii de pe piața de energie electrică și gaze naturale vor plăti o contribuție lunară la „Fondul de Tranziție Energetică”, conform unei formule prezentate în actul normativ. Comercianții nu vor avea voie să realizeze profituri mai mari de 2%, iar sumele care depășesc această limită vor fi plătite ca și contribuție la fondul guvernamental menționat mai sus.

Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a declarat la începutul lunii, la finalul şedinţei de guvern în care a fost aprobată Ordonanţa de modificare şi completare a OUG 27/2022, că tranzacţiile succesive cu energie „vor fi sancţionate dur”, ANRE putând aplica o amendă de 5% din cifra de afaceri.

„Se descurajează tranzacţiile succesive. Uitându-ne în piaţă – am mai spus acest lucru – faimoasa trecere a energiei electrice de la un furnizor la altul, de la un trader la altul şi ajunge la furnizor pentru a creşte artificial preţul energiei electrice sau al gazului natural va fi de data aceasta foarte dur sancţionată, pentru că nu este normal să avem acest tip de comportament în piaţă”.

Reacțiile după aprobarea Ordonanței pe energie nu au fost pozitive, de exemplu Asociația pentru Energie Inteligentă (AEI) a declarat transmite că taxa de solidaritate (o supraimpozitare mascată a furnizorilor) la care se adaugă impozitele deja existente pe profit, pe dividende, va determina retragerea unor furnizori de pe piața din România și restrângerea activității exclusiv la nivelul puținelor acțiuni care mai rămân rentabile (fără a se mai urmări cu prioritate alimentarea cu energie a consumatorilor). 

Ce se întâmplă în Europa? 

În Marea Britanie, guvernul a decis să introducă o taxă excepțională de 25% pentru companiile de petrol și gaze. Astfel, pentru companiile producătoare de hidrocarburi din Marea Nordului, care erau deja impozitate cu 40%, impozitul va crește la 65%. Trebuie remarcat că BP, Shell și alte companii britanice nu vor fi singurele impozitate: grupul francez TotalEnergies, care operează și el în Marea Nordului, va fi de asemenea afectat de această taxă excepțională.

În Spania, guvernul socialistului Pedro Sanchez a decis să introducă o taxă de 25% pe profiturile companiilor energetice în 2023 și 2024. De altfel băncile cu o cifră de afaceri de peste un miliard de euro vor fi și ele afectate de aceste taxe extraordinare.

PRO și  CONTRA 

Secretarul general al Partidului social-democrat Kevin Kühnert consideră că cei care profită de criză, trebuie sa contribuie financiar, “pentru a-i ușura pe cei care pierd din cauza ei, și anume majoritatea gospodăriilor din Germania. Considerăm că acesta este un imperativ de solidaritate reciprocă.”

Deputata europeană Manon Aubry (NUPES, Franța) este și ea în favoarea măsurii: „Această taxă trebuie să îi afecteze pe toți profitorii crizei, și chiar dincolo de energie!”

Pentru ministrul finanțelor Christian Lindner (FDP, Germania) companiile plătesc deja taxe foarte mari în Germania. “Dacă o industrie este nepopulară, ar trebui să plătească taxe mai mari? Asta mi se pare arbitrar și distruge încrederea în sistemul nostru fiscal.”  

Senatorul francez Jérôme Bascher (LR) este si el impotriva acestor taxe. “În loc să impozităm #SuperProfiturile, ce-ar fi dacă am impozita superdividendele plătite pentru a încuraja investițiile în tranziția ecologică mai puțin profitabilă?”, scrie el pe Twitter. 

Ce spune Comisia Europeană

Săptămâna trecută, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat o serie de măsuri pe această temă.

Potrivit acesteia, unele companii produc energie electrică la costuri reduse și realizează marje mari de profit. “Propunem o plafonare a veniturilor acestora, care va aduce peste 140 de miliarde de euro. Și vom reforma în profunzime piața energiei electrice.”

Măsurile din Ordonanța aprobată de Guvernul României, care acum este discutată în Parlament, nu coincid deocamdată cu propunerile europene prezentate de Ursula von der Leyen, iar autoritățile române au în vedere o nouă ajustare a ordonanței pentru a remedia acest lucru.

Citeşte Articolul Întreg pe Sursă