ANALIZĂ Cele patru metacompetențe de care un elev are nevoie în viitor pentru a face față unei lumi volatile – Mircea Miclea

1 săptămână in urmă 2

https://cdn.edupedu.ro/wp-content/uploads/2020/02/Mircea-Miclea-FOTO-editura-ASCR.jpg
Nu știm cum va evolua viața în următorii 10-20 de ani, cum va evolua economia, altfel spus, gradul de volatilitate a vieții economice și sociale crește exponențial, e din ce în ce mai mare această volatilitate, va fi din ce în ce mai greu să prezici ce se va întâmpla.
Notă: Analiza profesorului Mircea Miclea, psiholog, cercetător și fost ministru al Educației, a fost făcută la conferința „Examenul de absolvire a pandemiei: Skill-urile de bază garantate de sistem, pe care tinerii trebuie să le aibă la intrarea în economia viitorului iminent”, organizată de cursdeguvernare.ro, conferință la care Edupedu.ro a fost partener media.

Să luăm doar un exemplu: nu cred că puteam prezice noi în decembrie 2019 ce se va întâmpla din ianuarie 2020 și cum pandemia va schimba fața lumii. Cu o lună sau două luni înainte nu puteam prezice. Prin urmare, predicțiile față de această lume foarte volatilă sunt foarte greu de delimitat. Atunci trebuie să ne gândim în felul următor: dacă nu știm exact cum va arăta viitorul, atunci care ar fi competențele pe care noi trebuie să le formăm care să genereze atunci, când e cazul, competențele necesare în momentul respectiv.

Aceste competențe se numesc metacompetențe, deci să creezi niște competențe pe baza cărora mintea fiecărui om poate să producă competențele de care el are nevoie peste 5-10-20 de ani, atunci trebuie să creez aceste metacompetențe.

După părerea mea sunt patru care sunt esențiale pe baza studiilor:

Metacompetența nr. 1: Autonomie

Trebuie să creăm oameni tot mai autonomi, asta înseamnă că eu cu mintea mea pot să înțeleg singur lumea și pot să fac acțiuni eficiente în lumea respectivă. Mai concret ar însemna, spre exemplu, la finalul liceului am asigurat pachetul de cunoștințe necesar și suficient ca elevul să înțeleagă știința care are loc în momentul de față, spre exemplu să înțeleagă că ARN-ul nu este un cip care i se bagă în creier când face un vaccin, să înțeleagă viața economică și socială și să înțeleagă tehnologia. Și mai concret, eu aș merge pe ideea ca liceele teoretice să aibă un modul opțional tehnologic în care cei de la teoretic care vor să învețe o meserie, să le dăm această posibilitate. Ideea merge și invers, cei de la liceele tehnologice și profesionale să aibă un modul teoretic. În final vei avea un absolvent de învățământ teoretic care poate să știe o meserie dacă vrea, și un absolvent de învățământ profesional care are suficientă bază teoretică ca să poată să meargă mai departe. Deci să avem module tehnologice pentru cei de la teoretic și modul teoretice pentru cei de la tehnologic pentru a crește autonomia lor în perspectivă, pentru a-i ajuta să gândească cu mintea lor și să vină cu soluții adecvate, să aibă capacitatea de a face față vieții pe care vor avea.

Metacompetența nr. 2: Disciplina

În afară de autonomie, disciplina este foarte importantă. Sunt studii foarte clare care arată relația dintre autodisciplină, capacitatea ta de a-ți impune scopuri și a le urma în ciuda tentațiilor care sunt în jurul tău. Corelația dintre autodisciplină și reușita în viață este de 0,67, iar relația între IQ și reușită este de 0,32, adică de la nivelul inteligenței medii în sus contează mult mai mult autodisciplina decât inteligența în reușita profesională, de aceea acest lucru trebuie dezvoltat foarte riguros.

Metacompetența nr. 3: Capacitatea de a identifica oportunități

A treia metacompetență se referă la antreprenoriat, care se referă la capacitatea de a identifica oportunități, spre exemplu să poți identifica oportunitățile pentru care poți utiliza cunoașterea de la o anumită disciplină pe care o studiezi.

Metacompetența nr. 4: Gîndirea de designer

A patra competență este o gândire de designer: din bucățile de cunoaștere pe care le dobândește de la disciplina x, de la disciplina y, le combină ca să rezulte ceva care este util, ceva care poate fi folosit ușor. Acesta este un om care gândește ca un designer.

Cum pot fi formate în școală aceste metacompetențe

Aceste metacompetențe se pot forma la nivelul fiecărei discipline în mai mică sau mai mare măsură. De exemplu, competența de autonomie se poate forma și la literatură, se poate face și al educație tehnologică, se poate face și la istorie, și la mai multe discipline, Deci trebuie să utilizezi mai multe motoare ca să tragă în aceeași direcție, așadar în fiecare disciplină, în mai mare sau mai mică măsură se pot dezvolta fiecare dintre aceste metacompetențe. Pe de altă parte, ele se pot dezvolta și dacă școala iese din turnul de fildeș și începe să utilizeze inteligent resursele care există acum în mediul economic, în mediul social. Dacă la finalul liceului, un elev are aptitudini antreprenoriale, are autonomie în modul în care gândește și acționează, are o gândire de tip designer și este disciplinat, el impunându-și disciplina și ținându-se de planurile lui, deci dacă un astfel de elev are aceste competențe, eu sunt sigur că va face față unui viitor pe care nu-l putem prezice pentru că aceste metacompetențe îl vor ajuta să producă competențele specifice de care are nevoie ad-hoc în momentul respectiv.

Dacă eu sunt antreprenor, eu creez locuri de muncă, numai că îmi trebuie abilitatea asta antreprenorială înainte de a crea. Dacă eu am o autonomie, nu aștept soluții de la stat, eu vin cu soluțiile, dacă am o gândire de tip designer, atunci că gândesc mereu cum să folosesc ceea ce știu ca să produc un produs util și vandabil. Acestea sunt lucrurile care trebuie să fie un fel de cheie de control apropo de lucrurile care se întâmplă la nivel competențelor și metacompetențelor, să ne facă adaptabili unei lumi pe care o putem prezice cu greu.

Ce se întâmplă cu abilitățile nedobândite de către studenți din martie 2020 încoace, dar recunoscute prin diplomele de absolvire?

Cu siguranță că angajatorii vor fi extrem de prudenți când se vor uita la aceste diplome. Din păcate, de multă vreme avem diplome fără acoperire de competențe pentru că s-a făcut un lucru o singură dată în baza legii educației când Daniel Funeriu era ministru: evaluarea universităților. Logica din spate, ca la fotbal, era următoarea: evaluăm universitățile comparând mere cu mere, deci de exemplu comparăm toate secțiile de psihologie din țară, sau toate facultățile de Medicină din țară, nu comparăm universitățile cu specific diferit între ele. După ce faci această analiză a lor, le dai un punctaj rezultând un clasament, logica era aceasta: ultimele trei clasate pierd finanțarea publică, nu contează că sunt instituții publice, nu li se interzice să ia studenți, dar nu mai primesc bani publici fiindcă sunt prost utilizați și li se lasă trei ani la dispoziție în care ele aveau posibilitatea să se upgradeze, să se dezvolte șamd. După trei ani era o altă evaluare și dacă nu făceau față standardelor, gata, era anulată acreditarea pentru a susține disciplinele respective. În felul acesta am fi avut o concentrare a resursei de calitate în câteva universități, efectul este similar cu capitalul, dacă concentrezi capitalul produci efecte mari, dacă același capital îl dispersezi, nu produci niciun efect. Asta se întâmplă în învățământul universitar de multă vreme, se dispersează resursa în număr extrem de mare, ar trebui să se revină la ierarhizarea programelor de studii și la eliminarea celor care nu sunt competenți. Universitățile lasă tot timpul ștacheta mai jos ca să aibă mai mulți studenți.

FOTO: editura ASCR/captura youtube.com

Articolul ANALIZĂ Cele patru metacompetențe de care un elev are nevoie în viitor pentru a face față unei lumi volatile – Mircea Miclea apare prima dată în Edupedu.ro.

Citeşte Articolul Întreg pe Sursă