Ambasadorul Japoniei: Podul de la Brăila este un exemplu concludent al conexiunii dintre Japonia şi UE

1 lună in urmă 108

Ambasadorul Hiroshi Ueda a declarat joi, la Brăila, că podul suspendat de la Brăila, care este realizat de compania niponă IHI Systems, reprezintă un exemplu concludent al conexiunii dintre Japonia şi UE, stabilită prin parteneriatul economic din anul 2019. "Ceremonia de astăzi marchează ridicarea platformei de lucru catwalk a podului suspendat de la Brăila în anul aniversării centenarului relaţiilor diplomatice dintre Japonia şi România. Podul este construit prin asocierea dintre companiile IHI din Japonia şi Astaldi din Italia iar construcţia se desfăşoară folosind cele mai avansate tehnologii din Japonia. Acest pod este foarte important pentru îmbunătăţirea conexiunii dintre zona Mării Negre şi zona de est a României, dar şi dintre România, ţară membră a UE, şi Republica Moldova, ţară nemembră a UE, şi astfel, cu toate ţările din Europa de Est. Este, de asemenea, un exemplu concludent al conexiunii dintre Japonia şi UE, stabilită prin parteneriatul din anul 2019. Sunt foarte mândru că tehnologia japoneză contribuie la un proiect atât de semnificativ", a declarat Hiroshi Ueda, la ceremonia dedicată aniversării a 100 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice dintre Japonia şi România. Diplomatul a menţionat că în urmă cu 100 de ani, când s-au pus bazele relaţiilor diplomatice dintre Japonia şi România, întreaga lume s-a confruntat cu "teribila gripă spaniolă" iar astăzi, când se aniversează centenarul acestor relaţii, ne confruntăm cu pandemia de COVID-19. "În anul 1917, Nicolae Xenopol, primul trimis special al României, vizita Japonia, pentru a-şi prezenta scrisorile de acreditare. În jurul aceluiaşi an, teribila gripă spaniolă s-a dezlănţuit în toată lumea. Ţările noastre au reuşit să învingă pandemia şi în anul 1921 a fost stabilită prima delegaţie a României la Tokio. De atunci, Japonia şi România şi-au clădit relaţii foarte puternice. Acum, după 100 de ani, ne aflăm iarăşi în mijlocul unei noi pandemii, dar am convingerea că ţările noastre o vor învinge şi pe aceasta şi vor continua să îşi adâncească bunele relaţii de prietenie", a spus Hiroshi Ueda. Ambasada Japoniei şi compania IHI Systems au organizat joi, la bordul unui vas aflat pe Dunăre, în imediata apropiere a şantierului podului, o ceremonie dedicată aniversării a 100 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice dintre Japonia şi România. "Astăzi, pilonii podului de la Brăila sunt legaţi de platforma de lucru catwalk, dar construcţia podului va continua. La fel, dezvoltarea relaţiilor dintre ţările noastre nu se va opri aici, dimpotrivă, anul acesta este doar începutul altor 100 de ani de istorie pentru noi. Sper că Japonia şi România vor continua să îşi dezvolte puternicele relaţii pe care le au pe termen nelimitat", a afirmat Hiroshi Ueda. La evenimentul de marcare a centenarului relaţiilor bilaterale dintre România şi Japonia au fost prezenţi vicepremierul Dan Barna şi autorităţi locale din Brăila, Tulcea şi Galaţi. Licitaţia pentru realizarea podului suspendat peste Dunăre a fost câştigată, în ianuarie 2018, de asocierea companiilor IHI Systems din Japonia şi Astaldi din Italia iar contractul prevede ca lucrarea să se finalizeze în 2023, în condiţiile în care 18 luni sunt alocate pentru proiectare şi 36 de luni, pentru execuţie. Pentru acest obiectiv au fost alocate fonduri nerambursabile în valoare de aproximativ 363 de milioane de euro din Fondul European de Dezvoltare Regională, bani care vor fi folosiţi atât pentru construirea podului, cât şi pentru realizarea unei reţele de drumuri de 23 kilometri, care vor face legătura cu podul. Podul suspendat peste Dunăre va avea o lungime de 1.974 de metri, dintre care 1.120 de metri reprezintă deschiderea centrală, la care se adaugă două deschideri laterale de 489 de metri pe malul dinspre Brăila şi 364 de metri pe malul dinspre Tulcea. La momentul finalizării, va fi al treilea pod din Europa din punctul de vedere al deschiderii centrale şi al lungimii. AGERPRES/ (A, AS - autor: Ecaterina Ignat, editor: Antonia Niţă, editor online: Irina Giurgiu)
Citeşte Articolul Întreg pe Sursă