Alegeri prezidențiale în Estonia: Bizara situație în care nimeni nu face pasul înainte pentru a-și anunța candidatura. De ce?

2 luni in urmă 21

Mai sunt câteva zile până când parlamentarii din Estonia vor alege viitorul președinte ale țării și nimeni nu și-a depus candidatura. O situație bizară la prima vedere. În mod normal, în această etapă a procesului, aspiranții la fotoliul de președinte ar fi în plină campanie pentru a-i convinge pe parlamentari să le acorde sprijinul, însă anul acesta tabloul este unul complet diferit, relatează Euronews.

Analiștii susțin că, în condițiile în care vorbim despre o republică parlamentară în care președintele nu este ales prin vot direct, ci de către parlamentari, calculele politice au prioritate.

Dacă ar fi după alegători, președintele în exercițiu Kersti Kaljulaid ar fi realeasă pentru un al doilea mandat de cinci ani, notează Euronews.

Un sondaj recent realizat de Kantar Emor arată că actualul președinte este prima opțiune cu 37%. De asemenea, ea figurează și în top trei pentru 51% dintre cei chestionați.

Cât de puternic este președintele Estoniei?

În Estonia, cea mai puternică prerogativă este aceea de a refuza promulgarea legilor și de a le retrimite Paramentului spre reexminare.

În același timp, președintele are un rol important de reprezentare a țării în relațiile externe.

Charismatica Kaljulaid, fost membru cu vechime al Curții Europene pentru Auditori, a fost o candidatură suprinzătoare în urmă cu 5 ani, fiind aleasă abia după a șasea rundă de vot.

De atunci, a reușit să-i cucerească pe estoni cu alura sa pragmatică, opinii ferme și cu un simț al umorului foarte dezvoltat.

Care este procedura

Kaljulaid a declarat în mod repetat că este dispusă să își asume un al doilea mandat, însă decizia revine celor 101 memebri ai parlamentului (Riigikogu) din micul stat baltic. Procedural, nu depinde de ea să își anunțe candidatura.

Cu alte cuvinte, nu este suficient să vrei să fii președintele Estoniei, trebuie mai întâi să ai sprijinul parlamentarilor. Un partid poate nominaliza un candidat cu 21 de voturi, proces care începe astăzi. Pentru a putea câștiga prima rundă de vot (30 august), o persoană nominalizată trebuie să își asigure 68 din cele 101 voturi (majoritate de două treimi).

Dacă un candidat obține acest scor, mai urmează unul sau două voturi, la distanță de câteva zile.

Pentru a menține suspansul, pe durata acestui proces pot să apară noi candidați.

Cum arată fotografia de ansamblu

Așa cum arată scena politică din Estonia, obținerea sprijinului și unificarea forțelor par a fi extrem de dificile. Coaliția aflată la guvernare este formată din doi rivali politici. Kaja Kallas, fost europarlamentar, conduce formațiunea de centru-dreapta Partidul Reformei, și este premier în funcție. Kallas trebuie să colaboreze cu formațiunea de centru-stânga a fostului premier Jüri Ratas.

Pentru a menține stabilitatea în interiorul coaliției, Kallas și Ratas au convenit să susțină un candidat comun.

Cu toate acestea, împreună au doat 59 de voturi, insuficient pentr a-și impune candidatul la președinție.

Din această cauză, actualul președinte Kaljulaid are șanse mici la un nou mandat pentru că nu este privită cu ochi buni de către Ratas. Coaliția a ajuns la o înțelegere cu privire la desemnarea lui Alar Karis, director al Museului Național al Estoniei. Dilema vine însă dinspre opoziție: vor fi de acord partidele din opoziție cu această candidatură, la votul de luni?

Citeşte Articolul Întreg pe Sursă