ADVERTORIAL Cristina Prună, candidat USR PLUS la alegerile parlamentare: Banii din resursele naturale pot contribui la pensiile românilor pe model norvegian

1 month ago 28

Deși nivelul pensiei medii din România este unul dintre cele mai mici din Uniunea Europeană (1436 lei), sistemul de pensii din țara noastră este falimentar. Cum putem să remediem această stare de fapt, fără a afecta în același timp stabilitatea bugetară?
Cristina Prună: USR PLUS propune, în programul de guvernare, utilizarea fondurilor viitoare ce vor reveni Statului român din exploatarea gazelor din Marea Neagră, astfel încât ele să completeze veniturile la pensie ale tuturor românilor.

Cum poate funcționa un astfel de mecanism și care vor fi beneficiile sale? Am dialogat pe marginea acestor teme cu Cristina Prună, deputat USR PLUS și candidat pentru un nou mandat pe listele formațiunii în București.

Cu toții știm că sistemul de pensii din România funcționează pe cotă de avarie. Ce se poate face?
Cristina Prună: Sistemul de pensii din România nu este sustenabil, indiferent dacă ne raportăm la prezent sau la viitor. Pentru prezent, deficitul fondului de pensii după primele 7 luni ale anului 2020 era de peste 7,6 miliarde lei. Ce se poate face?

Din punctul de vedere al USR PLUS, în primul rând sistemul de pensii actual trebuie să devină unul echitabil prin așezarea lui în baza principiului contributivității și eliminarea pensiilor speciale. În acest an, în plină pandemie, vor fi cheltuiți peste 10 miliarde de lei pentru plata pensiilor speciale.

În al doilea rând, sunt necesare politici de încurajare a muncii, a investițiilor și afacerilor, precum și de descurajare a economiei la negru și gri. Nu în ultimul rând, trebuie evitată capcana măsurilor populiste, dar fără acoperire economică.

Ne dorim ca pensiile în România să crească, și nu doar pensia medie, dar și cea minimă, care acum este de 800 de lei. În același timp, cei care au vorbit de creșteri de 40% manifestă o iresponsabilitate crasă, motivată exclusiv de dorința de a obține votul cât mai multora din cei peste 5 milioane de pensionari.

Pe de altă parte, avem resurse de gaze naturale în Marea Neagră pe care le putem exploata și folosi banii care revin statului pentru a suplimenta pensiile românilor care muncesc cinstit în România.

”O țară care nu îți folosește resursele în interesul cetățenilor săi nu este bine guvernată”

Cum ar putea exploatarea gazelor din Marea Neagră să contribuie la creșterea veniturilor la pensie ale românilor? Cum ar funcționa un astfel de sistem?
Cristina Prună: Este destul de clar că o țară care nu își folosește resursele în interesul cetățenilor săi nu este bine guvernată. USR PLUS și-a luat angajamentul la guvernare să demareze acest proiect strategic de exploatare a gazelor naturale din Marea Neagră și să folosească veniturile obținute pentru a investi prin fondurile de pensii administrate privat, în beneficiul tuturor românilor.

Cum ar funcționa un astfel de mecanism? Foarte simplu. În prezent există o lege privind fondurile de pensii administrate privat care ne spune că din cota CAS (contribuții de asigurări sociale) de 25% din salariul brut al unui angajat, un procent de 21.25% este direcționat spre Pilonul 1 (pensia publică), iar restul de 3.75% merg spre Pilonul 2 (pensia privată obligatorie).

Acest procent a fost diminuat în anul 2018 odată cu trecerea contribuțiilor pe salarii de la angajator la angajat (în 2016, cota era de 5.1%).

De asemenea, această lege prevede cum pot fi investiți banii salariaților din conturile de Pilon 2 de către fondurile private de pensii, toate acestea fiind sub supravegherea și controlul Autorității de Supraveghere Financiară (ASF).

În prezent, fondurile de pensii private gestionează peste 70 de miliarde de lei, iar fiecare român poate verifica în orice moment cât a acumulat în contul său de Pilon 2, lucru care nu este posibil pentru Pilonul 1.

Pe același mecanism, USR PLUS propune ca banii din redevențe și impozite rezultați în urma exploatărilor de gaze din Marea Neagră să fie împărțiți în mod egal pentru toți românii care muncesc, iar acești bani să meargă într-un cont special creat pentru fiecare salariat, similar celui de Pilon 2, și administrat de fondurile de pensii private.

De asemenea, vom stabili prin lege maniera de investire a acestor bani (50% în produse financiare – acțiuni și obligațiuni – emise de companii care investesc în proiecte viabile în tranziția energetică, iar restul de 50% prin mecanisme reglementate deja prin legea privind fondurile de pensii administrate privat – investiții în titluri de stat etc). Evident, toate acestea s-ar face tot sub supravegherea și controlul ASF.

”Este nevoie în primul rând de o regândire a legii Offshore”

Care este nivelul estimat al veniturilor statului din exploatarea gazelor din Marea Neagră?
Cristina Prună: Conform unor estimări, producția de gaze naturale din Marea Neagră ar trebui să aducă la bugetul de stat peste 20 de miliarde de euro pe toată perioada exploatării, din impozite și redevențe.

Pe lângă acestea, impactul în PIB-ul României ar fi multiplicat de câteva ori, pe termen scurt și mediu exploatarea lor putând să ne ajute să repornim economia în urma pandemiei Covid-19.

Pentru a ajunge acolo, este nevoie, în primul rând, de o regândire a legii Offshore, care reglementează aceste exploatări, astfel încât să stimuleze investițiile în exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră în beneficiul tuturor românilor.

Acest proiect ar trebui să fie pe masa noului guvernului și al noului parlamentului încă din primele zile ale noii guvernări, respectiv legislaturi. Asta dacă ne dorim ca aceste resurse să mai aibă o șansă să fie exploatate, iar economia românească să mai aibă o pârghie industrială de a se dezvolta.

”Trebuie să evităm risipirea și a banilor proveniți din exploatarea gazelor din Marea Neagră în cheltuieli curente ale statului”

Exista la un moment dat o propunere ca aceste fonduri să meargă într-un fond special pentru susținerea diferitor investiții ale statului. Nu ar putea fi luată în calcul și o astfel de soluție?
Cristina Prună: Sigur, unii politicieni vor spune că acești bani ar trebui să meargă în fonduri speciale din care să se investească în aceleași promisiuni de 31 de ani: autostrăzi pe hârtie, spitale regionale, școli grădinițe. Nu că ar fi un lucru rău, însă există bani europeni pentru aceste proiecte.

Pe de altă parte, istoria post-decembristă ne arată că astfel de fonduri mărețe au mai tot existat și dacă ele ar fi funcționat ar fi trebuit să avem lapte și miere azi în România. Realitatea a fost întotdeauna altfel. Trebuie să evităm risipirea și a banilor proveniți din exploatarea gazelor din Marea Neagră în cheltuieli curente ale statului, PNDL-uri și alte povești asemenea.

Avem într-adevăr exemplul nereușit al Fondului Național de Dezvoltare care urma să gestioneze banii din proveniți din privatizarea BCR…
Cristina Prună: Da. Este unul din cele mai cunoscute exemple. În 2006, premierul Călin Popescu Tăriceanu înființa Fondul Național de Dezvoltare din banii obținuți prin privatizarea BCR.

Acest fond ar fi urmat, printre altele, să finanțeze proiectele de investiții în infrastructură, precum și alte proiecte prioritare. Din păcate, banii au venit la Fond, dar infrastructura s-a lăsat așteptată. Astfel, Fondul din 2006 a eșuat lamentabil în scopul pe care creatorul său, Călin Popescu Tăriceanu, l-a propus.

Putem face referire, în același registru, și la anul 2014, când guvernul Ponta mai punea un bir pe șoferii din România, supra-acciza la carburant, cu promisiunea că acești bani vor merge tot într-un Fond special pentru infrastructură.

Victor Ponta recunoștea în 2015 că banii din taxă nu au mers niciodată către autostrăzi, ci pentru acoperirea deficitului bugetului de pensii.

”USR PLUS propune un model similar celui din Norvegia, adaptat la particularitățile și realitățile din România.”

Care este principala vulnerabilitate a unor astfel de fonduri speciale și care sunt, spre diferență, avantajele modelului propus de USR-PLUS?
Cristina Prună: Problema nu este a fondurilor speciale ca și concept, ci ea vine din gestionarea lor de către statul român, prin diferiți oameni politici. Este clar că astfel de fonduri, oricât de bine intenționate ar părea pe hârtie, în realitate ele răpesc stimulentul decidenților de a eficientiza cheltuirea banului public.

Pentru că, nu-i așa, decât să tai acolo unde banii hrănesc diverse instituții inutile sau activ de partid, mai bine bagi mâna în borcanul cu miere.

În schimb, politicile cu adevărat în interesul cetățenilor putem să le vedem și în Norvegia. Fondul Suveran Norvegian investește veniturile din producția de petrol și gaze norvegiană în acțiuni, obligațiuni și proprietăți imobiliare, care sunt capitalizate în pensia fiecărui cetățean norvegian.

USR PLUS propune un model similar celui din Norvegia, adaptat la particularitățile și realitățile din România. Din punctul nostru de vedere, acesta are un dublu avantaj. Pe de-o parte, vine cu o sursă importantă de finanțare pentru sustenabilitatea sistemului de pensii, aflat în dificultate.

Pe de altă parte, propune investiții care vor contribui la tranziția energetică către o economie cu emisii reduse de carbon, un angajament pe care România și l-a luat în fața partenerilor europeni în contextului Pactului Verde European.

Sursa Foto: USRPLUS

Notă: Articol susținut de USRPLUS

Read Entire Article

Powered By Seo Tools