6 ianuarie, Boboteaza. De sărbătoarea Botezului Domnului se sfinţesc toate apele. Programul evenimentelor

1 lună in urmă 1

06 Ianuarie 2021, 07:06 |

Icoană cu botezul Domnului

Potrivit unui comunicat transmis de Patriarhia Română, evenimentele din acest an vor avea loc conform următorului program:

* Marţi, Ajunul Bobotezei

- Între orele 12,00 - 13,00 va fi săvârşită Slujba Sfinţirii Mari a apei (Aghiasma Mare) în Catedrala Patriarhală pentru nevoile Catedralei.

În acelaşi timp, în Altarul de vară, va fi sfinţită şi o mare cantitate de apă, pentru a fi îmbuteliată până seara, în sticle de un litru. - Sticlele cu Aghiasmă Mare, îmbuteliate marţi, vor fi oferite credincioşilor prezenţi la Catedrala patriarhală miercuri, începând cu ora 7.00, lângă Altarul de vară. Aceştia vor avansa pe un culoar bine marcat, păstrând în mers distanţa de 1,5 m şi purtând mască de protecţie.

* Miercuri, Boboteaza

- Între orele 07,00 - 14,00 accesul credincioşilor spre Catedrala Patriarhală se va realiza doar dinspre Piaţa Unirii, accesul dinspre Strada 11 iunie fiind restricţionat (pe acest traseu va fi permisă doar coborârea dinspre Catedrală);

-Între orele 09,30 - 12,00 va fi săvârşită Sfânta Liturghie în interiorul Catedralei Patriarhale, respectându-se toate normele sanitare în vigoare;

- Între orele 12,00 - 13,00 va fi săvârşită din nou Slujba Sfinţirii Mari a apei (Aghiasma Mare) de Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, într-un vas unic de argint, în Pridvorul Reşedinţei Patriarhale, după care credincioşii prezenţi la slujbă vor fi binecuvântaţi prin stropire cu această Aghiasmă Mare din ziua miercuri.

Patriarhia Română subliniază că nu vor mai exista vase mari cu apă ca în anii precedenţi, ci credincioşii vor primi Aghiasma Mare deja îmbuteliată, pentru a se evita aglomerarea credincioşilor la distribuirea acesteia.

De Bobotează, numită şi Teofanie, Arătarea Domnului sau Iordanul, se sfinţesc toate apele. Se consideră că apa de la Bobotează are o putere deosebită fiindcă a fost sfinţită printr-o îndoită chemare a Sfântului Duh, iar sfinţirea are loc chiar în ziua în care Mântuitorul a fost botezat în apele Iordanului.

Apa sfinţită la biserică în această zi şi luată de credincioşi nu se strică niciodată.

Boboteaza are pe lângă înţelesurile creştine legate de momentul naşterii spirituale a Măntuitorului şi trăsături de mare sărbătoare populară.

Obiceiuri şi tradiţii de Bobotează

Ajunul Bobotezei este zi de post negru, la fel ca Ajunul Crăciunului sau Vinerea Mare dinaintea Paştilor.

În această zi, în toate bisericile ortodoxe preoţii fac Agheasmă (apă sfinţită), cu care "botează" apele, oamenii, animalele şi casele, aducând astfel binecuvântarea Sfintei Treimi.

(w460) Sfinţirea

De la Bobotează, se bea Agheasmă Mare, pe nemâncate, timp de 8 zile, ca simbol al veşniciei. Apa sfinţită se păstrează apoi într-un loc curat şi se ia doar cu dezlegare de la preot. Credincioşii o pot folosi în caz de boală, pentru a-şi sfinţi casele, lucrurile şi animalele şi locul de muncă.

În localităţile aşezate pe malul Dunării, al unui râu sau pe ţărmul mării încă se mai păstrează obiceiul ca după slujba de la biserică, preotul să arunce o cruce în apa foarte rece, uneori chiar îngheţată. Cei mai curajoşi bărbaţi se aruncă după ea pentru a o aduce înapoi, iar cel care reuşeşte va avea noroc tot anul. În vechime, cel care găsea primul crucea şi o aducea la mal primea daruri de la domnitorul ţării şi era ţinut la mare cinste de ceilalţi.

(w460) Apă de Bo

Tradiţia ortodoxă cere ca de Bobotează să se facă o masă mare, cu 12 feluri de mâncare, să se mănânce piftie şi grâu fiert şi să se bea vin roşu. Pana la sosirea preotului cu Iordanul sau Chiraleisa, nimeni nu se atinge de mancare iar, imediat dupa sfintirea mesei, parte din bucate sunt date animalelor pentru a fi protejate de boli şi pentru a fi bune de prăşilă.

Crucea apelor

Peste obiceiurile creştine ortodoxe de sfinţire a apelor sau de scufundare a crucii s-au suprapus şi multe practici păgâne, unele păstrate încă în lumea satului: afumarea grajdurilor şi a vitelor pentru alungarea duhurilor rele, aprinderea focurilor pe câmp, colindele însoţite de strigături şi zgomote. În ziua de Bobotează se fac şi se prind farmecele şi descântecele, se află ursitul şi se fac prorociri despre noul an. Se spune că, în noaptea de Bobotează, tinerele fete îşi leagă un fir roşu de mătase pe inelar şi îşi pun o rămurică de busuioc sub pernă ca să-şi viseze ursitul.

Potrivit tradiţiei populare, fetele care cad pe gheaţă în ziua de Bobotează se vor mărita chiar în acel an.

Se crede că animalele din grajd vorbesc la miezul nopţii despre locurile unde sunt ascunse comorile.

(w460) Recuperare

De Bobotează nu se spală rufe, sunt interzise certurile şi nu se dă nimic cu împrumut.

În ajunul Bobotezei, într-un sat din Bistriţa-Năsăud are loc un obicei vechi de sute de ani şi unic în România. De cum se lasă seara, străzile din Chintelnic se umplu de hâzi, "urâţii satului". Sătenii colindă pe uliţe mascaţi ca să alunge răul, să primească de băut şi de mâncat. Hâzii îşi schimbă vocea şi încearcă să le păcălească pe gazde pentru a intra prin case ca să vadă ce mai au nou vecinii. Gazdele îi servesc pe hâzi cu gogoşi de post, numite pancove şi cu vin.

În Bucovina exista tradiţia înălţării unor cruci de gheaţă în Ajunul Bobotezei, iar la porţile tuturor celor care poartă numele Sfântului Ioan Botezătorul se pune un brad împodobit, iar gazdele dau o petrecere cu lăutari.

În Transilvania, cei care au acest nume sunt purtaţi cu mare alai prin sat până la râu, unde sunt botezaţi şi purificaţi.

surse

crestinortodox.ro

Citeşte Articolul Întreg pe Sursă