6 august - Ziua internaţională a berii / Ideea lui Jesse Avshalomov / Câtă bere produce România

2 luni in urmă 64

În prima zi de vineri a lunii august este celebrată, începând cu anul 2008, Ziua internaţională a berii. În 2021, aceasta este marcată la data de 6 august.

Ideea unei astfel de zile i-a aparţinut lui Jesse Avshalomov, care, împreună cu mai mulţi prieteni şi împătimiţi ai acestei băuturi, a convins în anul 2007 patronul unui bar din oraşul american Santa Cruz să declare ziua de 5 august drept zi a berii, potrivit www.internationalbeerday.com. Apoi, evenimentul a fost popularizat pentru a fi marcat ca o sărbătoare la nivel mondial. Astfel, în următorul an, a fost organizată o campanie de promovare în Marea Britanie şi în America de Sud, potrivit Agerpres.

Impactul mondial a avut loc în anul 2011, când a fost creat un site de internet unde au fost publicate argumente ce susţineau celebrarea Zilei internaţionale a berii. Iniţiativa a convins numeroşi utilizatori ai reţelelor sociale, astfel încât ziua a fost rapid popularizată. În 2011, au fost organizate 276 de festivităţi în 138 de oraşe din 23 de ţări din întreaga lume.

Scopul prioritar al acestei zile este de a da o ocazie în plus prietenilor şi cunoscuţilor de a se strânge şi a petrece timp împreună, la o bere. Nu este o întâmplare că ziua dedicată acestei băuturi are loc în luna august, vara fiind sezonul ideal pentru cei ce doresc să se răcorească cu băutura din malţ şi flori de hamei. Totodată, Ziua internaţională a berii este dedicată celor care muncesc tot anul pentru a asigura producţia de bere.

În 2019, cifra de afaceri a producătorilor de bere din România a crescut cu 5,2% faţă de anul anterior şi cu 51% comparativ cu anul 2010, potrivit analiştilor KeysFin. Pentru 2021, trendul este unul ascendent în comparaţie cu anul precedent, iar această industrie va atinge un nou nivel record, de 4,6 miliarde de lei, se menţionează într-un comunicat KeysFin remis AGERPRES.

Conform datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică, în anul 2020, românii au cheltuit cu 6,5% mai mult pe băuturile alcoolice şi cu 6% mai mult pentru bere, ponderea acesteia din totalul cheltuielilor cu băuturile alcoolice fiind de 53%.

Potrivit Asociaţiei Berarii României, România ocupă locul şapte în clasamentul ţărilor producătoare de bere din Europa, în timp ce peste 97% din berea consumată la nivel local este produsă în România, iar 50% din ingrediente sunt de asemenea locale. În ceea ce priveşte cantitatea de bere produsă la nivelul anului 2020, volumul pieţei de bere a ajuns la 16,75 milioane hectolitri, cu +0,5% faţă de anul precedent. În anul 2019, în România îşi desfăşurau activitatea 100 de producători de bere, cu 17,6% mai mulţi decât în 2018 şi cu 317% mai mulţi decât în anul 2010.

De 17 ani, Asociaţia Berarii României reprezintă vocea comună a industriei locale de bere. Obiectivele sale sunt să sprijine dezvoltarea unui sector durabil, să promoveze un mediu competiţional transparent, să asigure un tratament egal şi corect în faţa instituţiilor de reglementare şi să educe consumatorii de bere cu privire la beneficiile şi consumul responsabil de bere. Începând din 2008, Asociaţia Berarii României a devenit parte a organizaţiei Berarii Europei, fondată în 1958, la Bruxelles.

Berea este o băutură alcoolică fermentată din cereale, caracterizată prin gustul amar şi compusă din patru ingrediente principale: orz, drojdie, apă şi hamei. Răcoritoare, având diferite arome, este consumată încă din vechime, potrivit unor surse care menţionează realizarea berii în Mesopotamia, în urmă cu 6.000 de ani. Însuşi Platon se spune că ar fi considerat că "înţelept a fost acela care a inventat berea", conform internationalbeerday.com. Producţia de masă a berii pe teritoriul Ţărilor Române datează de la începutul secolului al XIX-lea, când Johann de Gotha a inaugurat, în 1809, la marginea Bucureştilor, o fabrică de bere, arată berariiromaniei.ro.

Istoria berii-Berea în Egiptul antic

În februarie anul acesta autoritățile din Egipt au anunțat descoperirea, la Abydos, a ruinelor unei fabrici de bere de acum 5.000 de ani, de pe vremea lui Menes, întemeietorul regatului.

Au fost descoperite 40 de bazine ceramice care au fost folosite pentru a prepara berea dintr-o mixtură de plante și apă. Abydos este un loc celebru pentru necropole și temple și se bănuiește că exista acolo o fabrică de bere atât de mare și pentru că berea era folosită și în ritualuri religioase.

Berea era, alături de pâine, alimentul principal. Berea era tulbure față de cea din prezent și avea foarte puțin alcool, dar era băută de toată lumea, de mai multe ori pe zi, inclusiv de copii. ”O inscripție din Egipt le îndeamnă pe femei să le dea fiilor care merg la școală două borcane de bere și trei bucăți mici de pâine, pentru ca aceștia să se dezvolte în mod sănătos”, scrie Tom Standage în cartea ”A History of the World in 6 Glasses”.

Tot el spune că pâinea și berea era simboluri ale prosperității și, dat fiind că erau lucruri atât de necesare în viață, hieroglifele lor combinate au dat naștere hieroglifului care însemna ”mâncare”.

Foto Dreamstime

Lucrătorii erau plătiți în rații de bere, dar și în pâine, ulei sau legume. Berea era considerată aliment, fiind mai groasă și, mai ales, era mult mai sigură din punct de vedere sanitar decât apa luată din râu.

Era băută cu ajutorul unor paie, dintr-un fel de borcane de ceramică și se strica foarte repede, dat fiind climatul cald.

Berea era făcută dintr-un sortiment de grâu sau din orz și nu avea hamei. Și cu bere au fost plătiți cei care au construit piramidele: papirusurile descoperite arată că primeau pe zi două ”borcane” ce conțineau patru litri de bere. Mult timp s-a crezut că oiramidele au fost construite de sclavi, dar descoperirile anunțate de egipteni după 1990 arată că a fost vorba de oameni liberi. O teorie este că piramidele au fost construite de fermieri în lunile în care pământurile erau inundate și deci nu le puteau lucra.

Cert este că egiptenii reacționau cu furie la teoriile cum că piramidele ar fi fost construite de sclavi. Ei spuneau că este o jignire și că nu ar fi ieșit atât de frumoase dacă ar fi fost ridicate de oameni forțați să muncească.

La fel ca în prezent, calitatea berii varia enorm, de la cea mai ieftină, groasă și probabil amară, până la cea mai scumpă bere, aromată și clară, fără impurități.

Evident că berea era pusă și în morminte, pentru ca cel decedat să aibă ce bea și în viața de după. Și pe atunci erau mulți oamenii care beau prea mult, iar într-un papirus de acum 35 de secole se spune despre cei care ajung să vor bească prea mult după ce beau bere prin taverne.

Berea era cu siguranță folosită la ritualuri religioase unde se bănuiește că cei care erau prezenți se îmbătau uneori, dar și în medicină, unde se credea că spiritele rele pot fi gonite sau măcar amețite de lichidul ”magic”.

Berea era folosită și în medicină, iată două exemple din cartea lui Tom Standage care menționează papirusul Ebers, un celebru text de la 1.500 î Hr care se bazează pe remedii și mai vechi și vine cu sute de leacuri. ”Se spunea că jumătate de ceapă amestecată cu bere înspumată poate să te scape de constipație, de exemplu, iar dacă amesteci pudră de măsline cu bere se poate vindeca indigestia: pentru o femeie care era în durerile facerii se recomanda un masaj în zona abdominală cu o soluție de șofran și bere”

Citeşte Articolul Întreg pe Sursă