5 explicații despre criza de migranți de la granița Poloniei cu Belarus. „O răzbunare a ultimului dictator de pe continent”

2 săptămâni in urmă 14

Peste 1.000 de refugiați au ridicat luni o tabără improvizată la un gard de sârmă ghimpată distanță de localitatea poloneză Kuznica. Însă ce se întâmplă acolo este cea mai vizibilă etapă a unei crize umanitare care a clocotit luni întregi la granița dintre Polonia și Belarus, explică The Guardian

Într-un analiză exhaustivă, jurnaliștii britanici de la The Guardian explică cum mii de migranți, în mare parte kurzi irakieni, au ajuns să înfrunte temperaturi cu minus sub cerul liber, la zeci de metri de frontiera Uniunii Europene.

Ce se întâmplă pe fâșia de graniță dintre Polonia și Belarus?

Peste 1.000 de refugiați au ajuns săptămâna aceasta la granița dintre Polonia și Belarus. Mulți dintre ei sunt oameni care au fugit de violențele din propriile țări, dar chiar și așa, sosirea lor în masă pe fâșia de graniță nu este întâmplătoare. Refugiații au fost escortați în zonă de autoritățile belaruse, iar implicarea evidentă a Minskului a escaladat la un nou nivel criza migratorie de la granițele externe ale UE.

În ultimele zile, fâșia de graniță dintre cele două țări a fost martora unor ciocniri violente între migranți și forțele de ordine poloneze. Primii au încercat să forțeze intrarea în țară, în vreme ce autoritățile poloneze au răspuns împrăștiind substanțe chimice în mulțime, unde erau inclusiv femei și copii. 

După lăsarea nopții, migranții și-au montat corturile și-au aprins focuri de tabără la doar câțiva metri de frontiera polonă, pentru a rezista temperaturilor care coboară spre 0 grade. De altfel, frigul e mai periculos decât orice alt factor din ecuație. În ultimele două luni, opt migranți și-au pierdut viața din cauza hipotermiei și a epuizării.

Dar criza nu este deloc una nouă, notează publicația britanică The Guardian. Ce se întâmplă săptămâna asta este doar o escaladare fără precedent a unei situații care durează de luni întregi, timp în care grupuri mai mici ori mai mari de refugiați s-au jucat de-a șoarecele și pisica cu forțele de ordine poloneze de-a lungul graniței externe cu Belarus.

Varșovia a transmis că nu va permite în niciun caz trecerea frontierei, deși mulți dintre migranții blocați pe graniță și-au exprimat dorința de a ajunge în Germania.

Cum a reacționat Polonia?

Atât liderii de la Varșovia, cât și cei de la Bruxelles acuză regimul lui Lukașenko că a generat în mod intenționat o criză de-a lungul frontierei externe a Uniunii Europene, după ce a permis migranților arabi și africani să traverseze țara și chiar i-au escortat pe aceștia din urmă până la gardurile de sârmă ghimpată care separă Belarus de Polonia.

Bruxelles-ul susține că întreaga criză este o răzbunare a ultimului dictator de pe continentul european, care încearcă astfel să răspundă sancțiunilor economice impuse de Uniunea Europeană.

Însă observatorii independenți cred că Lukașenko mijlocește o escaladare a crizei migranților pentru a forța concesii de la UE.

Oricum, autoritățile poloneze au răspuns în forță la sosirea grupurilor de migranți. Încă de la debutul crizei, Varșovia a impus o stare de urgență în regiunile care se învecinează cu Belarus. Situația împiedică inclusiv intervenția ONG-urilor.

Polonezii s-au grăbit inclusiv să construiască un nou cadru legislativ, care să permită polițiștilor să ignore pur și simplu cererile de azil și să-i împingă pe migranți înapoi peste frontiera cu Belarus.

De asemenea, guvernul a aprobat construirea unui zid pe graniță în stilul Donald Trump. Potrivit datelor prezentate de autoritățile poloneze, anul acesta au existat aproape 30.000 de încercări de trecere frauduloasă a frontierei, dintre care peste 17.000 doar în octombrie 2021.

De unde vin refugiații?

Mare parte dintre cei 1.000 de refugiați care s-au adunat luni peste graniță de localitatea poloneză Kuznica sunt kurzi irakieni, care și-au început cu o zi înainte călătoria din Minsk. 

Zborurile din Kurdistanul Irakian sunt o unealtă importantă a traficanților care intermediază călătoriile migranților spre Belarus. Atât migranții sirieni și afgani, cât și cei din țări africane precum Camerun ori Republica Democrată Congo, preferă ruta belarusă spre Europa în locul unei călătorii periculoase pe Mediterană. 

Ce face comunitatea internațională?

ONG-uri locale și internaționale pun deopotrivă presiune pe autoritățile poloneze pentru a le permite să distribuie alimente și să ofere îngrijiri medicale migranților blocați pe fâșia de graniță cu Belarus.

Nu doar organizațiile neguvernamentale sunt ținute la distanță de starea de urgență, dar în aceeași situație sunt și jurnaliștii. 

Între timp, țările vestice încearcă să pună mai multă presiune pe regimul Lukașenko. Iar șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a promis mai mult sprijin pentru forțele naționale care asigură protecția granițelor externe ale UE în Polonia, Lituania și Letonia. 

„Vom explora cum putem să sancționăm companiile aeriene din țări terțe care sunt active în trafic”, a spus președinta CE.

Ce s-ar putea întâmpla în continuare?

Polonia a adoptat deja un răspuns în forță la criza migratorie, iar liderii țării nu par dispuși să permită intrarea în țară a mii de solicitanți de azil, chiar dacă mulți dintre ei și-au exprimat deja dorința de a merge mai departe spre Germania. În schimb, UE încearcă să găsească o cale de mijloc între valorile umanitare și interesele sale politice, care includ o relație dificilă în ultimii ani cu Varșovia.

Între timp, temperaturile sunt la limita înghețului în zona împădurită de pe frontieră, iar situația devine cu fiecare zi care trece mai periculoasă pentru migranții blocați lângă gardurile de sârmă ghimpată ale Poloniei.

În fiecare săptămână, lor li se adaugă sute de migranți disperați care aterizează pe aeroportul din Minsk. 

Citeşte Articolul Întreg pe Sursă