4 martie 1977, ora 21:22. 44 de ani de la cel mai devastator cutremur din istoria României, care a luat 1.578 de vieți

2 luni in urmă 21


Într-o seară seară liniştită de vineri, un cutremur de 56 de secunde a luat mii de vieți, iar sute de locuințe au fost puse la pământ. Căutările după supraviețuitori au durat zile în şir.


„Casa mea a fost dărâmată! A căzut cu totul la cutremur. Am fugit ca un nebun din cantonament de la Săftica spre casă, acolo unde erau Neli și Răzvan”. Povestirea îi aparține lui Mircea Lucescu, unul dintre cei mai galonați antrenori români.


Lucescu
avea 32 de ani în martie 1977. „Am ajuns acasă și am văzut o
parte din casă prăbușită. Am intrat și un perete întreg de la
camera lui Răzvan era prăvălit peste tot patul. Nu-i găseam pe
nicăieri, apoi i-am văzut venind împreună pe stradă. Fuseseră
la film, la Scala. Acest lucru i-a salvat!”, își mai amintește
tehnicianul.


11.350
de răniți, 35 de clădiri prăbușite


Puternicul
seism de pe 4 martie a provocat prăbuşirea și avarierea gravă a
sute de imobile, iar sub ruinele acestora au fost prinse mii de
victime. Peste 1.578 de oameni și-au pierdut viața. 11.300 au fost
răniți la nivelul întregii țări. Aproape 35 de clădiri
prăbușite. Un dezastru. Era al doilea mare seism din secolul XX
produs în România, după cel din 10 noiembrie 1940, tot de 7,4
grade pe scara Richter.


Imaginiile dezastrului după seismul care a zguduit România în 1977. Blocuri căzute și sute de oameni pe străzi în așteptarea veștilor bune FOTO Facebook ISU „Matei Basarab” - Olt


„Seismul
din seara zilei de 4 martie a.c. a avut epicentrul în Vrancea.
Focarul cutremurului s-a situat sub scoarţa terestră la o adâncime
de cca 100 km. Magnitudinea cutremurului după scara Richter a fost
estimată la 7,2 - valoare care situează seismul printre cele mai
puternice care au avut loc în România. Cutremurul a fost practic
simţit pe întreg teritoriul ţării, precum şi în ţările
vecine, fiind înregistrat de aproape toate observatoarele
seismologice din întreaga lume”, scriau jurnaliștii de la
Scânteia, pe 6 martie 1977.


Peste
30.000 de salvatori au căutat supraviețuitori


Cutremurul
a făcut prăpăd în mai multe orașe ale României. Cele mai
afectate judeţe au fost Teleorman, Dolj, Ilfov, Prahova, Iaşi,
Vaslui, Buzău, Vrancea. Numeroase clădiri din Buzău, Ploieşti,
Craiova, Zimnicea, Alexandria, Focşani, Iaşi, Bârlad sau Vaslui au
căzut. Peste 30.000 de salvatori, pompieri sau militari au căutat
printre dărâmături.


„Aveam
9 ani la cutremur și eram la Hunedoara. Stăteam la etajul 8 și mă
uitam la un film bulgăresc. S-a întrerupt filmul când un băiat a
intrat într-o cabină să dea un telefon. A început să se zguduie
blocul. Se simțea destul de tare. Am ieșit afară, în fața
blocului. Era multă lumea. Doar că la Hunedoara nu a fost ca în
București, unde au murit mulți oameni”, a povestit într-o
intervenție la GSP Live, fostul pugilist Mihai Leu.


În
Bucureşti, Spitalul Fundeni şi Spitalul de Urgenţă au suferit
avarii importante şi a trebuit să fie evacuate. În București au
fost multe blocuri prăbuşite. Blocul „Casata”, „Dunărea”,
„Wilson”, dar și alte zeci de clădiri.


Nicolae și Elena Ceaușescu, pe Calea Victoriei, în faţa blocului unde se afla Cofetăria „Nestor” FOTO Fotografia LA419, Fototeca online a comunismului românesc, (03.03.2021), (cota 37/1977)

Undeva,
la intrarea în Centrul Vechi, pe diagonală cu Biserica Rusească,
este blocul „Continental”, dărâmat şi el în timpul
cutremurului din 4 martie. Sub
dărâmături s-a aflat și Nae Alexandru. În prezent actor al
Teatrul de Revistă „Constantin Tanase”, Alexandru a fost găsit
după două zile în brațele bunicii sale, care a reușit să-l
protejeze, dar care, din păcate, n-a supraviețuit! Lângă el și
bunica lui se afla mama. Avea doar 25 de ani, dar și-a pierdut și
ea viața.


„Ce-aș
putea să vorbesc acum când eu am mi-am pierdut mama de doar 25 de
ani în timpul cutremurului din '77?! Eram mic, dar când am
realizat, mult mai târziu ce s-a întîmplat, am înțeles că am
trăit o dramă…”, a spus în urmă cu un an, actorul.


6
zile până l-au dezgropat pe Toma Caragiu”


Salvatorii
au găsit-o și pe cântăreaţa de muzică uşoară Doina Badea.
Supranumită „Edith Piaf a României”, Doina avea 37 de ani. N-a
supraviețuit, după ce cutremurul a prins-o în lift. A murit
împreună cu soţul său şi cu cei doi copii, în vârstă de 1 şi
4 ani.


În
blocul vecin se afla și mare actor Toma Caragiu. „Albise. Nu era
de la moloz, ci de la sperietură”, își amintea Mircea Pascu,
cascatorul-salvator.


Era
pe holul scării împreună cu bunul lui prieten, regizorul Alexandru
Bocăneţ. Marele actor a fost descoperit sub dărâmături după
șase zile, dar din păcate nu mai era în viață. La fel și
Bocăneț, fostul soț al cunoscutului designer Doina Levintza.


„Toma
stătea la etajul 2, iar blocul se prăbuşise până la nivelul
etajului 3. Ţin minte că am luat un troleibuz din staţie, l-am
împins sub bloc şi am intrat pe geam la Toma, în apartament. Pe
masă se aflau 4 pahare de whisky şi apă minerală, deci au fost
patru persoane. Uşa spre casa scărilor era blocată. Am pus urechea
acolo şi am auzit gemete. Am strigat după el, dar nu am primit
niciun răspuns. A durat 6 zile si 6 nopti până a fost dezgropat.
Toma a fost găsit căzut pe spate. Îmi aduc aminte că l-am văzut,
cu ochelarii căzuţi pe lângă el, ochelari la care ținea foarte
mult, primiți de la Liviu Ciulei”, și-a
amintit Ion Caramitru pentru Libertatea.


VIDEO
» Imagini impresionante de la înmormântarea lui Toma Caragiu și
discursul ținut de Victor Rebengiuc


<center><iframe width="560" height="315" src="https://www.youtube.com/embed/VBMsro1p2WA" frameborder="0" allow="accelerometer; autoplay; clipboard-write; encrypted-media; gyroscope; picture-in-picture" allowfullscreen></iframe></center>

Am
dormit câteva zile în mașină”


Marius
Șumudică a povestit în trecut pentru Libertatea momentele de
panică pe care le-a trăit la cutremurul din 1977: „Aveam 6 ani și
țin minte că după, am ieșit cu toții pe stradă, era lume multă,
cei mari vorbeau panicați. Mai erau chestii răsturnate, se crăpase
strada, pământul. Am dormit câteva zile în mașină! Țin minte
că mama, care era însărcinată cu sora mea, a căzut pur și
simplu din pat. Era să piardă sarcina!”.


Nicolae Ceaușescu în vizită la Spitalul de copii „Grigore Alexandrescu” la micuţii pacienţi, care au avut de suferit de pe urma seismului FOTO Fotografia #LA418, Fototeca online a comunismului românesc, (03.03.2021), (cota 36/1977)

În
urma cutremurului şi-au pierdut viaţa multe personalităţi ale
vieţii culturale, artistice şi ştiinţifice: Alexandru Ivasiuc
(prozator), A.E. Baconsky (poet, prozator, traducător), Savin Bratu
(critic, istoric şi teoretician literar), Daniela Caurea (poetă),
Mihail Petroveanu (critic şi istoric literar), Veronica Porumbacu
(poetă şi prozatoare) sau Eliza Petrăchescu (actriţă de teatru
şi film).


Lucrătorii din transporturi şi telecomunicaţii depun mari eforturi pentru restabilirea cât mai grabnică şi integrală a comunicaţiilor feroviare, rutiere, precum şi pentru funcţionarea normală a serviciilor de poştă şi telecomunicaţii.

Agerpres, 9 martie 1977:

Părea
sfârşitul lumii!”


Actorul
Mircea Diaconu se afla la Teatrul Bulandra, unde juca în spectacolul
„Răceala” de Marin Sorescu, alături de Florian Pittiş şi
Virgil Ogăşanu.


„Am
auzit întâi zgomotul acela şi a început mişcarea. În clipa aia
am crezut că decorul nostru s-a desprins şi cade. Îmi amintesc că
era o noapte cu o lună năpraznică, parcă era electrocutată,
uriaşă. Când a început cutremurul s-a făcut beznă totală în
tot oraşul. Era un zgomot de parcă nişte tancuri uriaşe treceau
peste casa fiecăruia”, și-a amintit actorul, pentru Agerpres.


În
schimb, criticul de film Irina Margareta Nistor nu a simțit cele 56
de secunde de coșmar. Era în autobuzul 34, dar nu poate uita nici
acum „cum cădeau balcoane, părea sfârşitul lumii!”.


Epicentrul
a fost localizat în zona Vrancea, la o adâncime de aproximativ 100
de kilometri, iar unda de şoc s-a simţit în aproape toată zona
Balcanilor. În oraşul Şviştov, situat pe malul Dunării în
Bulgaria, trei blocuri de locuinţe au fost distruse şi peste 100 de
oameni au murit. Seismul s-a simţit până în Moscova şi Sankt
Petersburg.


Relevând intensitatea distrugătorului cutremur, Agenția France Presse transmite că acesta a lovit România cu o forță echivalentă cu cea a zece bombe atomice de tipul celei de la Hiroshima.

România liberă, din 8 martie 1977:

VIDEO » Totul despre cutremurul din 1977, într-un reportaj TVR:


<center><iframe width="560" height="315" src="https://www.youtube.com/embed/U92HtAahEec" frameborder="0" allow="accelerometer; autoplay; clipboard-write; encrypted-media; gyroscope; picture-in-picture" allowfullscreen></iframe></center>

Cascadorii
lui Sergiu Nicolaescu au participat la operaţiunile de salvare


După
cutremurul din 4 martie, Sergiu Nicolaescu îi adunase pe toți
oamenii cu care lucra. Erau cascadorii de la Buftea. Cătălin
Oprișan, jurnalist la Gazeta Sporturilor, a
cules informații despre evenimentele de acum 44 de ani.


„S-au
strâns imediat. Care pe unde a putut. «Am pornit de la Scala»,
începe a povesti Mircea Pascu. «Dublura» lui Florin Piersic a
găsit-o pe Marina, marea noastră floretistă. Scoteau molozul cu
mâinile, uneori îşi umpleau buzunarele, apoi le goleau. «Etajele
căzuseră, praf mult, gălăgie de la excavatoare. Ciocăneam în
ţevi. O bătaie metalică însemna o bătaie de inimă». Mulţi au
spus despre ei că sunt inconştienţi. Fără cască de protecţie,
fără echipamente adecvate, munceau contracronometru pentru a găsi
supravieţuitori. «N-am făcut-o la ordin, ci din inimă. Cutremurul
m-a prins pe Dorobanţi. Eram prieten cu Serghei Mizil şi cu Nicu
Ceauşescu. Am zis să ne liniştim, să mergem să căutăm», mai
spune Mircea Pascu”.


Ceaușescu
era în Nigeria la un banchet


În
seara zilei de 4 martie 1977, Nicolae şi Elena Ceauşescu se aflau
în Nigeria, la un banchet care se dădea în cinstea lor. După ce a
primit vestea despre cutremur, președintele a întrerupt banchetul.


A
instituit starea de necesitate în România prin telefon, iar a doua
zi de dimineaţă, cei doi au aterizat de urgență pe aeroportul
Otopeni. Imediat după seism, Nicolae Ceauşescu a hotărât să
deschidă „Contul refacerii, solidarităţii şi omeniei”, iar în
ajutorul României au sărit mai multe țări care au ajutat la
reconstrucția Bucureștiului.


Vizita preşedintelui Nicolae Ceauşescu în Nigeria, din martie 1977. Foto: Fototeca online a comunismului românesc

Conform
Agerpres,
pe primul plan s-a aflat urgentarea scoaterii tuturor victimelor
cutremurului de sub dărâmături, identificarea tuturor locuinţelor
şi a clădirilor publice cu avarii, în vederea evacuării lor
imediate, după cum relata ziarul „Scânteia” în ediţia din 6
martie 1977. Au fost luate măsuri pentru asigurarea cazării
sinistraţilor, în acest scop stabilindu-se închiderea temporară a
unor institute de învăţământ superior şi punerea la dispoziţia
populaţiei sinistrate a căminelor.


În aceste clipe dramatice am simţit şi mai mult fericirea şi mândria că sunt fiul minunatului popor român, că merită, pentru el, pentru viaţa lui, să faci totul, chiar să-ţi dai viaţa.

Nicolae Ceauşescu în ziarul Săptămâna, 1 aprilie 1977:


Citeşte Articolul Întreg pe Sursă